Articles Tagged: cum se pronunta

A UNELTI, uneltesc, verb 1. (acţiuni duşmănoase sau lucruri reprobabile) A organiza pe ascuns; a întreprinde în taină; a coace; a urzi; a ţese; 2. A pune la cale un complot; a conspira; a urzi; a conjura. Sursa: DEX ’09 Sinonime: complota, afla, concepe, crea, descoperi, elabora, face, găsi, gândi, imagina, inventa, născoci, plănui, plăsmui, […]

A UNDI, undesc, verb 1. (peşte) A pescui cu undiţa; 2. fig. (informaţii) A culege câte puţin în mod indirect. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: onditi (DEX ’09).

A SE UNI, mă unesc, verb 1. A se îmbina formând un tot; a se agrega; 2. A încheia o înţelegere; a cădea de acord (în vederea unui scop comun); 3. A se împreuna printr-o înţelegere. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a (se) îmbina, a (se) împreuna, a (se) lega, a (se) reuni (Sursă: Sinonime 2002). […]

A (SE) UNDUI, (se) unduiește, verb 1. (despre ape) A face unde; a avea valuri mici; 2. (despre lanuri) A se mişca ca valurile unei ape sub adierea vântului; a ondula; 3. A face să se unduiască. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a (se) învălura, a (se) ondula, a (se) cuta, a (se) încreți, a tremura, […]

UNITARIANISM, substantiv neutru: Doctrină religioasă creştină reformată, care nu recunoaşte trinitatea, reprezentându-l pe Dumnezeu ca o singură persoană. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: unitarianisme; limba engleză: unitarianism (DEX ’09).

UNITARIAN, –ANĂ, unitarieni, –ene, I. adjectiv: Care ţine de unitarism; propriu unitarismului; II. substantiv masculin și feminin: Adept al unitarismului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: unitarien (DEX ’09).

UNITAR, -Ă, unitari, -e, adjectiv: Care formează o unitate; care constituie un tot întreg. Sursa: DEX ’09 Sinonime: omogen, inseparabil (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: unitaire (DEX ’09).

UNIT, -Ă, uniți, -te, adjectiv 1. Care formează un tot; 2. (despre colectivităţi sau despre membrii acestora) Care se caracterizează prin unitate de idei, idealuri comune, acţiuni unanim acceptate; 3. (şi substantival) Care aparține confesiunii catolice orientale. Sursa: DEX ’09 Sinonime: îmbinat, împreunat, îngemănat, reunit, aglutinat, unificat, (fig.) conjugat, înfrățit, (bis.) greco-catolic, (rar) uniat (Sursă: […]

UNISONANȚĂ, unisonanțe, substantiv feminin: Armonie care rezultă din emiterea simultană a aceloraşi sunete de mai multe voci sau instrumente. Sursa: DEX ’09 Sinonime: acord, armonie, consonanță (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: unissonance (DEX ’09).

UNISON, substantiv neutru 1. Sunet unic produs de mai multe voci sau instrumente; ansamblu de sunete produse simultan de mai multe voci sau instrumente; 2. (fig.) Concordanţă perfectă; acord deplin. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: unisson; limba latină: unisonus (DEX ’09).