Articles Tagged: cum se pronunta

SUFLETIST, sufletistă (sufletiști, sufletistă) substantiv masculin și feminin, Persoană care manifestă generozitate, solicitudine. Din lat. suflitus + suf. ~ist. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină suflitus. (DEX ’09)

SUFLETEȘTE adv. Sub aspect sufletesc; din punct de vedere sufletesc; moralicește. Din lat suflitus + suf. ~ește. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină suflitus. (DEX ’09)

SUFLETESC, sufletească (sufletești): adj. 1) Care ține de suflet; propriu sufletului. Stare ~ească. 2) Care ține de trăsăturile morale ale omului. Tărie ~ească. Mulțumire ~ească. [Sil. su-fle-]. Din lat. suflitus + suf. ~esc. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină suflitus. (DEX ’09)

SUFLET, suflete, substantiv neutru, 1) Totalitate a proceselor psihice, care caracterizează lumea internă a individului; latură psihică a omului; duh. * A-și pune tot ~ul a-și da toată silința. Din ~ (sau din adâncul ~ului sau din tot ~ul) cu toată dragostea; cu afecțiune. Cu trup și ~ în întregime; întru totul. A nu avea […]

SUFLEOR [pr.: suflör], sufleori: substantiv masculin, Lucrător la teatru care șoptește actorilor rolul în timpul repetițiilor sau a reprezentațiilor. [Sil. su-fleor]. Din fr. souffleur. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină souffleur. (DEX ’09)

SUFLĂTOR II, suflători: substantiv masculin, Persoană care cântă la un instrument muzical de suflat. Din lat. sufflare + suf. ~tor. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sufflare. (DEX ’09

SUFLĂTOR I, suflătoare: substantiv neutru, tehn. 1) Țeavă prin care sticlarul suflă aer într-o masă de sticlă topită pentru a modela diverse obiecte. 2) v. SUFLAI. [Sil. su-flă-] Din lat. sufflare + suf. ~tor. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sufflare. (DEX ’09)

SUFERIND suferindă (suferinzi, suferinde): adj și substantival Care suferă de o boală; bolnav. Din lat. sufferre. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sufferre. (DEX ’09)

SUEDEZ II, suedeză (suedezi, suedeze) adj.,Care aparține Suediei sau populației ei; din Suedia. Din Suedia n. pr. + suf. ~ez. Etimologie: Cuvânt provenit din nume propriu Suedia. (DEX ’09)

SUEDEZ I suedeză (suedezi, suedeze): substantiv masculin și feminin, Persoană care face parte din populația de bază a Suediei sau este originară din Suedia. [Sil. su-e-]. Din Suedia n. pr. + suf. ~ez. Etimologie: Cuvânt provenit din nume propriu Suedia. (DEX ’09)