Articles Tagged: cum se pronunta

EREDITATE, eredități, substantiv feminin 1. Proprietate a materiei vii de a transmite urmaşilor caracteristicile sale morfologice, fiziologice şi biochimice; 2. (jur.) Transmitere a unei averi, moşii sau a unui titlu pe cale de moştenire. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: hérédité; limba latină: hereditas, -atis (DEX ’09).

EREDITAR, -Ă, ereditari, -e, adjectiv 1. (despre particularităţi fizice sau psihice) Care este transmis prin ereditate; 2. Care este transmis prin moştenire; moştenit; strămoşesc. Sursa: DEX ’09 Sinonime: congenital, înnăscut, moștenit, patrimonial (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: héréditaire; limba latină: hereditarius (DEX ’09).

ERECTOR, erectoare, substantiv neutru: Maşină folosită pentru ridicarea şi aşezarea unor piese grele. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: érecteur (DEX ’09).

ERECȚIE, erecții, substantiv feminin: Schimbare a volumului unor ţesuturi sau organe (în special genitale) sub influenţa afluxului de sânge. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: érection; limba latină: erectio, -onis (DEX ’09).

ERECT, -Ă, erecți, -te, adjectiv: (despre tulpina unor plante) Care are poziţie verticală; ridicat în sus. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (bot.) drept, vertical (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: erectus (DEX ’09).

ERBIVOR, erbivore, substantiv neutru (și adjectival) 1. (la plural) Ordin de mamifere care se hrănesc în special cu ierburi; 2. Animal din acest ordin. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (rar) plantivor (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: herbivore (DEX ’09).

ERBICID, erbicide, substantiv neutru: Substanţă care distruge ierburile dăunătoare plantelor de cultură. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: herbicide (DEX ’09).

ERBACEE, erbacee, adjectiv: (despre plante) Care are tulpina subţire, fragedă, moale (ca iarba) şi, de obicei, verde; ierbos. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: herbacé; limba latină: herbaceus (DEX ’09).

ERATIC, -Ă, eratici, -ce, adjectiv: Care vădeşte lipsă de stabilitate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: erratique; limba latină: erraticus (DEX ’09).

ERATĂ, erate, substantiv feminin: Listă anexată la sfârşitul unei cărţi care conţine rectificarea greşelilor observate. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (tipogr.) (livr.) corrigenda (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză, limba latină: errata (DEX ’09).