Articles Tagged: cum se pronunta

ROSTRAL, -Ă, rostrali, -e, adjectiv (despre obiecte de arhitectură) 1. Care este împodobit cu ornamente reprezentând prore de corăbii; 2. Care are forma unei corăbii antice. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rostral; limba latină: rostralis (DEX ’09).

ROSTOPASCĂ, substantiv feminin: Plantă erbacee cu tulpina erectă, ramificată, cu frunze mari, lobate şi cu flori galbene-aurii, care conţine un suc otrăvitor, întrebuinţat în medicină; negelariţă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (pop.) negelariță, (reg.) alândurișe (plural), gălbinare, lăptiugă, măselariță, oiască, paparună, pleoscăniță, pleoscăriță, rostopalniță, rostopastică, rostopol, sălățea, scânteiță, tătărcele (plural), ai-de-pădure, buruiană-de-negei, buruiană-de-pecingine, buruiană-de-tătarcă, calce-mare, crucea-voinicului, […]

ROSTOGOL, substantiv masculin: Plantă erbacee meliferă, cu tulpina erectă, frunze păroase şi flori albe, care creşte prin locuri uscate. Sursa: DEX ’09 Sinonime: scai, scaiete, (reg.) arici, căpățânoasă, măciuca-ciobanului (Sursă: Sinonime 20020). Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09).

ROSTOGOL, rostogoluri, substantiv neutru 1. Mişcare de rotire în jurul axei proprii; 2. Pantă înclinată într-o mină, care serveşte la transportarea materialului extras prin rostogolire sau prin alunecare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09).

ROST, rosturi, substantiv neutru 1. Destinaţie a unui lucru în funcţie de utilitatea lui; noimă; sens; 2. Bază raţională care justifică existenţa unui lucru sau realizarea unei acţiuni. Sursa: DEX ’09 Sinonime: semnificație, justificare, rațiune, socoteală, (înv. și reg.) șart, rânduială, (pop.) seamă, (prin Transilv.) agod, situație, ordine, organizare, menire, scop (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: […]

ROSHAR, substantiv neutru: Păr din coama sau din coada cailor, folosit în tapiţărie sau la confecţionarea unor ţesături. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: Roshaar (DEX ’09).

ROSBRAT, rosbraturi, substantiv neutru: Mâncare pregătită din carne de vită friptă înăbuşit cu multă ceapă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: Rostbraten (DEX ’09).

ROSBIF, rosbifuri, substantiv neutru: Mâncare pregătită din muşchi de vită foarte puţin fript. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rosbif (DEX ’09).

ROSĂTURĂ, rosături, substantiv feminin 1. a (se) roade; 2. Loc ros, tocit; 3. Rană superficială provenită dintr-o roadere; 4. Masă constând din resturi provenite din roadere. Sursa: DEX ’09 Sinonime: măcinătură, mâncătură, roadere, (med.) eroziune, (înv. și reg.) rosură, coroziune, erodare (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: a roade + suf. -ătură (DEX ’09).

ROPOTITOR, -OARE, ropotitori, -oare, adjectiv: Care ropoteşte; care produce ropote. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a ropoti + suf. -tor (DEX ’09).