GRĂDINĂRIT, substantiv neutru. Înseamnă: Cultivare a terenului grădinii. Sursa: DEX ’09 Sinonime: horticultură (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din varianta : grădinări (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: grădinărie
GRĂDINĂRIE, grădinării, substantiv feminin. Înseamnă: Ocupație a grădinarului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: grădinar+ -ie (DEX ’09).
Cum se pronunță: grădinăresc
GRĂDINĂRESC, -EASCĂ, grădinărești, adjectiv. Înseamnă: Care este caracteristic pentru grădinari; de grădinari. Sursa: DEX ’09 Etimologie: grădinar+ -esc (DEX ’09).
Cum se pronunță: grădinăreasă
GRĂDINĂREASĂ, grădinărese, substantiv feminin. Înseamnă: Femeie care se ocupă cu creșterea legumelor și a florilor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: grădinar+ -easă (DEX ’09).
Cum se pronunță: grădină
GRĂDINĂ, grădini, substantiv feminin. Înseamnă: 1. Teren, de obicei îngrădit, pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi, în vederea obținerii unor produse; 2. Suprafață de teren plantată (și amenajată cu alei, bănci etc.) care servește ca loc de agrement sau care are rol decorativ. Sursa: DEX ’09 Sinonime: sad, ogradă, bascea, telechi, parc, […]
Cum se pronunță: grădinar
GRĂDINAR, grădinari, substantiv masculin. Înseamnă: Persoană care se ocupă cu creșterea legumelor și a florilor. Sursa: DEX ’09 Sinonime: horticultor (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: grădină + -ar (DEX ’09).
Cum se pronunță: grăbire
GRĂBIRE, grăbiri, substantiv feminin. Înseamnă: 1. v. A GRĂBI și A SE GRĂBI; 2. Tendința de a face sau de a ajunge undeva mai repede. Sursa: DEX ’09 Sinonime: grabă, iuțeală, rapiditate, repezeală, repeziciune, viteză, zor (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din varianta : (a) grăbi (DEX ’09).
Cum se pronunță: grazioso
GRAZIOSO [pr.:graţiózo], adverb. Înseamnă: (indică modul de executare a unei lucrări) Cu ușurință și grație. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană (DEX ’09).
Cum se pronunță: gravură
GRAVURĂ, gravuri, substantiv feminin. Înseamnă: 1. Arta gravării; măiestria de a grava; 2. Lucrare realizată de un gravor; 3. Imagine obținută prin reproducerea de pe o placă gravată sau litografică. Sursa: DEX ’09 Sinonime: gravare, stampă, săpătură (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: gravure (DEX ’09).
Cum se pronunță: gravor
GRAVOR, gravori, substantiv masculin. Înseamnă: Persoană specializată în arta gravurii. Sursa: DEX ’09 Sinonime: săpător (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: graveur (DEX ’09).
