Cum se pronunță: exil

EXIL, exiluri, substantiv neutru – 1. Măsură represivă constând în expulzarea din țară sau din locul de trai a unei persoane care s-a făcut vinovată față de stat; expulzare; deportare; surghiun. 2. Situație a unei persoane supuse unei asemenea măsuri represive. 3. Plecare benevolă a unei persoane. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: exigență

EXIGENȚĂ, exigențe, substantiv feminin – 1. Caracter exigent. 2. Sarcină care trebuie îndeplinită neapărat; cerință. (G.-D. exigenței) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “exigentia” și din limba franceză “exigence”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: exigent

EXIGENT, exigentă (~ți, ~te), adjectiv – 1. (despre persoane și despre manifestările lor) Care se caracterizează prin lipsă de indulgență; aspru; dur; sever. 2. Care manifestă grijă sporită și corectitudine în îndeplinirea anumitor obligații sau în realizarea lucrurilor. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “exigens, ~ntis” și din limba franceză “exigeant”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: exhibiție

EXHIBIȚIE, exhibiții, substantiv feminin – 1. Expunere demonstrativă a unor lucruri în public, pentru a trezi admirația. 2. la pl. Jonglerii la circ. (G.-D exhibiției) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “exhibitio, ~onis” și din limba franceză “exhibition”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: exhaustor

EXHAUSTOR, exhaustoare, substantiv neutru – 1. Ventilator folosit pentru evacuarea aerului impurificat sau a gazelor din încăperi închise. 2. Dispozitiv pentru alimentarea carburatorului cu carburant. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “exhausteur”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: exhaustiv

EXHAUSTIV, exhaustivă (~i, ~e), adjectiv livr. – Care tratează un subiect epuizându-l; în întregime; complet. (Sil. ex-ha-us-tiv) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “exhaustif”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: exercițiu

EXERCIȚIU, exerciții, substantiv neutru – 1. Activitate desfășurată sistematic cu scopul formării sau perfecționării anumitor deprinderi. 2. Instruire a militarilor în vederea însușirii artei militare. 3. Ansamblu de acțiuni sau mișcări pentru dobândirea sau dezvoltarea îndemânării, a cunoștințelor într-un anumit domeniu. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “exercitium” și din limba franceză […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: exemplu

EXEMPLU, exemple, substantiv neutru – 1. Obiect care servește drept orientare pentru reproducere sau pentru imitație; fason; mostră; model. * A da (sau a fi) ~ a da sau a servi drept model de urmat. 2. Fapt concret care ilustrează o teză; pildă. 3. Model ideal care întrunește caracteristicile esențiale ale unei categorii întregi. Sursă: […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: exemplar

1. EXEMPLAR, exemplară (~i, ~e), adjectiv – 1. Care merită a fi luat drept exemplu (datorită calităților sale pozitive); pilduitor. 2. Care poate servi drept avertisment; de învățătură. Pedeapsă ~ă. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “exemplaris” și din limba franceză “exemplaire” 2. EXEMPLAR, exemplare, substantiv neutru – 1. Unitate făcând parte […]

Vezi cum se pronunță →