Cum se pronunță: executor

EXECUTOR, executoare (~ori, ~oare), adjectiv și substantiv neutru – v. EXECUTIV. * ~ judecătoresc – persoană autorizată să execute hotărârile unei instanțe judecătorești. ~ testamentar – persoană care asigură executarea ultimei voințe a autorului unui testament. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “executor, ~oris” și din limba franceză “exécuteur”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: execuție

EXECUȚIE, execuții, substantiv feminin – 1. v. A EXECUTA. 2. Aducere la îndeplinire a pedepsei capitale. (G.-D. execuției; Sil. -ți-e) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “executio, ~onis” și din limba franceză “exécution”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: executant

EXECUTANT, executantă (~ți, ~te), substantiv masculin și feminin – (despre persoane) Care execută ceva (un ordin, o misiune, o lucrare etc.). Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “exécutant”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: exclamare

EXCLAMARE, exclamări – substantiv feminin – v. A EXCLAMA. * Semnul ~ării; semn de punctuație folosit după interjecții, după propoziții exclamative și imperative sau după vocativ. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din verbul “a exclama”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: excizie

EXCIZIE, excizii, substantiv feminin – Operație de secționare și de înlăturare din organism a unui țesut sau a unui organ bolnav. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “excision”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: excitator

1. EXCITATOR, excitatoare (~ori, ~oare), adjectiv – Care excită; excitant. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “excitator, ~oris” și din limba franceză “excitateur” 2. EXCITATOR, excitatoare, substantiv neutru – Generator electric folosit la alimentarea înfășurării de excitație a unor mașini electrice. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “excitator, ~oris” […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: excitație

EXCITAȚIE, excitații, substantiv feminin – 1. Reacție a unui organ, a unui țesut, a unei celule, sub acțiunea unui excitant, manifestată prin contracție, secreție sau impulsuri. 2. elec. Producere a câmpului magnetic inductor util în unele mașini și aparate electrice. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “excitatio, ~onis” și din limba franceză […]

Vezi cum se pronunță →