Articles Tagged: how to pronounce

EXCEPȚIE, excepții, substantiv feminin – 1. Abatere de la normele generale. * Cu ~a (cuiva sau a ceva) în afară de (cineva sau ceva); exceptănd. Fără ~ fără deosebire. De ~ care constituie o excepție; excepțional. 2. jur. Mijloc de apărare fără a examina cauza sau fără a o trimite spre examinare. Sursă: DEX ’09 […]

EXCENTRICITATE, excentricități, substantiv feminin – 1. Caracter excentric. 2. mat. Poziție a unui punct care se află în afara centrului unei figuri. 3. Distanța dintre axele de rotație a două piese excentrice. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “excentricité”

1. EXCENTRIC, excentrică (~ci, ~ce), adjectiv – 1. (despre puncte geometrice) Care este situat în afara centrului unei figuri. 2. (despre figuri geometrice, piese etc.) Care au centre diferite. 3. fig. (despre persoane și despre manifestările lor) Care depășește bunul simț; iesit din comun; extravagant. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “excentrique” […]

EXCELENȚĂ, excelențe, substantiv feminin – 1. Caracter excelent; calitate foarte buna. 2. (în țările apusene) Titlu onorific, folosit și ca termen de referință, acordat ambasadorilor, miniștrilor și demnitarilor bisericești. * Prin ~ în mod foarte reprezentativ; în cel mai înalt grad; eminamente. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “excellentia” și din limba […]

EXCELENT, excelentă (~ți, ~te), adjectiv – Care excelează; impunător prin calitățile sale; minunat. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “excellens, ~ntis” și din limba frnacez “excellent”

A EXCELA, excelez, verb intranzitiv – A se manifesta în mod deosebit; a se distinge; a se remarca; a se impune; a bria; a se ilustra; a se evidenția; a se afirma. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “excellere” și din limba franceză “exceller”

EXCEDENTAR, excedentară (~i, ~e), adjectiv – 1. Care excede normele stabilite. 2. (despre buget, balanță etc.) Care are un excedent. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “excédentaire”

EXCEDENT, excedente, substantiv neutru – 1. Cantitate care depășește necesarul; prisos; surplus. 2. Sumă cu care încasările depășesc cheltuielile. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “excedens, ~ntis” și din limba franceză “excédent”

A EXCEDA, exced, verb intranzitiv – A întrece măsura; a depăși valoarea. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “excedere” și din limba franceză “exceder”

EXCAVAȚIE, excavații, substantiv feminin – Groapă în scoarța pământului creată de un fenomen natural sau făcută de om în diferite scopuri. (G. -D. excavației) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “excavatio, ~onis” și din limba franceză “excavation”