MAT, -Ă, mați, -te, adjectiv 1. Care este lipsit de luciu; fără strălucire; 2. (despre sticlă) Care este lipsit de transparenţă; fără transparenţă; 3. (despre sunete) Care este lipsit de sonoritate; fără rezonanţă; şters.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: mat; limba germană: matt (DEX ’09).
