MĂIESTRU, MĂIASTRĂ, măieștri, măiestre, adjectiv 1. (despre persoane) Care face totul cu uşurinţă şi cu pricepere; iscusit; 2. (despre lucruri, obiecte) Care este executat cu măiestrie; 3. (în basme) Care este înzestrat cu însuşiri supranaturale.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: artistic, iscusit, măiestrit, meșteșugit (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: magister (DEX ’09).
