Cum se pronunță: sectant II
SECTANT II ~tă ( ~ți, ~te) substantiv masculin și substantiv feminin, Adept al unei secte religioase. Din lat. secans, ~ntis. Etimologie: Cuvânt provenit din...
Cum se pronunță: secreție
SECREȚIE ~i substantiv feminin, 1) Eliminare a unor substanțe care constituie produsul activității glandelor din organism. 2) Substanță produsă de către...
Cum se pronunță: secretor
SECRETOR ~oare (~ori, ~oare), adj. fiziol. Care secretează. Organ ~. Din fr. sécréteur Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sécréteur. (DEX ’09)...
Cum se pronunță: secretină
SECRETINĂ, substantiv feminin, Substanță de natură hormonală care stimulează secreția pancreatică. Din fr. sécrétine. Etimologie: Cuvânt provenit din...
Cum se pronunță: secretariat
SECRETARIAT ~e substantiv neutru, 1) Organ care îndeplinește funcții de organizare și conducere curentă. ~ul O.N.U. 2) Serviciu, într-o întreprindere sau...
Cum se pronunță: secretar
SECRETAR ~ă ( ~i, ~e) substntiv masculin și substantiv feminin, 1) Slujbaș însărcinat cu lucrări de secretariat. ~ particular. 2) Persoană care scrie procesul-...
Cum se pronunță: secret II
SECRET II ~tă (~ți, ~te), adj., 1) Care este ținut ascuns; cunoscut unui număr redus de persoane. 2) Care este plasat în așa fel încât nu se vede; ascuns...
Cum se pronunță: secol
SECOL ~e substantiv neutru, 1) Perioadă de timp egală cu o sută de ani; veac. 2) fig. Perioadă foarte lungă de timp; veșnicie. 3) Perioadă de timp considerată...
Cum se pronunță: sechestru
SECHESTRU ~e, substantiv neutru, jur. Măsură oficială destinată să prevină înstrăinarea de către debitor a bunurilor sale materiale până la achitarea...
Cum se pronunță: secerat
SECERAT, substantiv neutru, 1) v. A SECERA. 2) Timpul când se seceră; seceriș. Din lat. sicilare. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sicilare. (DEX...
Cum se pronunță: secărică I
SECĂRICĂ I, ~ele, substantiv feminin, (diminutiv de la secară) Plantă erbacee cultivată pentru semințele aromatice, folosite în medicină și drept condiment;...
Cum se pronunță: secărică II
SECĂRICĂ II, substantiv feminin, (diminutiv de la secară) Rachiu fabricat din secară. Din lat. secale + suf. ~ică. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină...
