Cum se pronunță: stâncărie
STÂNCĂRIE substantiv feminin, (colectiv de la stâncă) Îngrămădire mare de stânci; mulțime de stânci. Din stâncă, cuv. de orig. nec + suf. ~raie. Etimologie:...
Cum se pronunță: stâlpare
STÂLPARE ~ări substantiv feminin, 1) înv. Ramură înverzită. 2) bis. Crenguță de salcie pe care o primesc credincioșii la biserică de duminica Floriilor....
Cum se pronunță: stâlp
STÂLP ~i substantiv masculin, 1) Element de construcție, lung și gros, din lemn, din metal sau din beton armat, care, pus vertical, servește pentru a susține...
Cum se pronunță: stăvilar
STĂVILAR ~e substantiv neutru, Construcție făcută transversal pe cursul unei ape pentru a o opri sau a regla nivelul; zăgaz; baraj. Din nume propriu Stăvilă...
Cum se pronunță: stătut
STĂTUT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre apă, aer etc.) Care stă neîmprospătat de mult timp, căpătând aspect sau miros greu; neschimbat demult; închis. 2) (despre...
Cum se pronunță: stătător
STĂTĂTOR ~oare (~ori, ~oare) 1) adj., Care stă (pe loc); care nu se mișcă; imobil. ◊ Apă ~oare apă care nu curge. 2) și adverbial: De sine ~ care nu depinde...
Cum se pronunță: stăruință
STĂRUINȚĂ ~e f. 1) Efort (fizic sau intelectual) în realizarea unui lucru sau în atingerea unui scop; silință; sârguință; străduință. ◊ Cu ~ a) în...
Cum se pronunță: a stârpi
A STÂRPI~esc tranz. 1) (animale sau plante vătămătoare, deprinderi rele etc.) A face să nu mai existe; a distruge complet; a extirpa; a extermina. 2) A face...
Cum se pronunță: a stârni
A STÂRNI~esc, vb. tranz. 1) (animale, păsări, frunze etc.) A face să se urnească (din locul în care se află). ~ praful. 2) (ființe) A aduce în mod intenționat...
Cum se pronunță: a stânjeni
A STÂNJENI~esc, vb. tranz. (persoane) A face să se stânjenească; a stingheri; a incomoda; a se sfii; a se jena. Din sl. sutenzénu. Etimologie: Cuvânt provenit...
Cum se pronunță: a stăvili
A STĂVILI~esc vb. tranz. 1) (torente de apă) A opri cu ajutorul unei stavile; a pune un baraj; a zăgăzui; a îndigui; a bara. 2) fig. (acțiuni, planuri, idei...
Cum se pronunță: stereocromie
STEREOCROMIE substantiv feminin, Tehnica fixării culorilor pe corpurile solide. . Din fr. stéréochromie. Etimologie: Cuvânt provenit din franceză stéréochromie....
