Cum se pronunță: ceaprazar
CEAPRAZAR, ceaprazari, substantiv masculin: Fabricant sau negustor de ceaprazuri sau, prin extensiune, de chipie si de alte obiecte de uniforma (militara). Sursa:...
Cum se pronunță: ceapraz
CEAPRAZ, ceaprazuri, substantiv neutru 1. Siret, panglica sau ciucure de matase sau de fir, cu care se impodobesc hainele (militare), draperiile, tapiteriile etc.;...
Cum se pronunță: ceapcân
CEAPCÂN, ceapcâni, substantiv masculin: (reg., adesea adjectival) Om rău, șiret, rafinat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă:...
Cum se pronunță: ceapcă
CEAPCĂ, cepci, substantiv feminin: (rar, înv.) Chipiu (polonez), șapcă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba poloneză: czapka (DEX ’09)....
Cum se pronunță: ceapă
CEAPĂ, cepe, substantiv feminin 1. Planta erbacee legumicola, bienala, din familia liliaceelor, comestibila, cu miros puternic, specific, cu tulpina aeriana dreapta,...
Cum se pronunță: ceangău
CEANGĂU, ceangăi, substantiv masculin 1. (la plural) Nume dat populatiei de grai romanesc si maghiar si de religie catolica, emigrata de-a lungul timpului din...
Cum se pronunță: ceanac
CEANAC, ceanace, substantiv neutru: (reg.) Strachină mare (de lut sau de lemn). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: çanak (DEX...
Cum se pronunță: ceamur
CEAMUR, substantiv neutru: (reg.) Material de constructie constituit din lut framantat cu paie locate (si cu unele substante minerale), intrebuintat la tencuirea...
Cum se pronunță: ceambur
CEAMBUR, ceambururi, substantiv neutru: (înv.) Detasament (tataresc) trimis (sau plecat) sa prade; expr. (pop.) A bate ceamburul = a umbla fara rost, a bate drumurile;...
Cum se pronunță: ceam
CEAM, ceamuri, substantiv neutru: Nava fluviala remorcata care are magazii cu deschideri de dimensiuni mari si care este folosita mai ales pentru transportul pietrei...
Cum se pronunță: cealmagiu
CEALMAGIU, cealmagii, substantiv masculin: (înv.) Bărbat care purta cealma; prin extensiune, turc. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cealma + suf. -giu (DEX ’09)....
Cum se pronunță: a cerceta
A CERCETA, cercetez, verb 1. A (se) examina cu atentie; a (se) observa, a (se) controla; 2. A cauta sa afle; a se informa; a iscodi; 3. A intreba, a chestiona; 4....
