Cum se pronunță: sfeștoc
SFEȘTOC ~oace substantiv neutru, bis. Mănunchi de busuioc folosit pentru stropirea cu agheasmă în timpul slujbei religioase. Din rus. svitoc, bulg. svităk....
Cum se pronunță: sfetnic
SFETNIC ~ci substantiv masculin, înv. Înalt dregător la curtea domnitorului cu care acesta se sfătuia. Din sl. suvétiniku. Etimologie: Cuvânt provenit din...
Cum se pronunță: sfială
SFIALĂ ~eli substantiv feminin, 1) Caracter sfios; timiditate. 2) Comportament sfios; timiditate. . Din sl. svĕniti sena + suf. ~eală. Etimologie: Cuvânt provenit...
Cum se pronunță: a sfida
A SFIDA~ez, vb. tranz. (persoane, lucruri) A înfrunta cu dispreț (neglijând pericolele); a desfide. Din it. sfidare. Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană...
Cum se pronunță: sfidător
SFIDĂTOR ~oare (~ori, ~oare) adj. și adverbial Care sfidează; cu dispreț. Din it. sfidare + suf. ~tor. Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană sfidare....
Cum se pronunță: a sfii
A SFII~esc vb. tranz., A face să se sfiască; a rușina; a jena. Din sl. svĕniti sen. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă svĕniti sen. (sursa DEX ’09)...
Cum se pronunță: a se sfii
A SE SFII mă ~esc, vb. intranz. A fi cuprins de rușine; a se rușina; a se jena; a se stingheri; a se stânjeni. Din sl. svĕniti sen. Etimologie: Cuvânt provenit...
Cum se pronunță: sfincter
SFINCTER ~e substantiv neutru, anat. Mușchi inelar care reglează deschiderea sau închiderea unui orificiu. ~ pupilar. Din fr., lat. sphincter. Etimologie: Cuvânt...
Cum se pronunță: a sfinți
A SFINȚI ~esc vb. tranz. 1) A trece în rândul sfinților; a ridica la rang de sfânt; a sanctifica. 2) (obiecte) A face să devină sacru prin săvârșirea unui...
Cum se pronunță: sfinx I
SFINX I ~cși substantiv masculin, 1) (în mitologia greacă și egipteană) Monstru fabulos cu corp de leu, cap de om și aripi de vultur, care ucidea călătorii,...
Cum se pronunță: sfinx II
SFINX II ~cși substantiv masculin, Fluture, de talie mare, care zboară noaptea sau pe înserate. Din lat., fr. sphinx. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină...
Cum se pronunță: sfios I
SFIOS I adv. Cu sfială; fără îndrăzneală; timid. Din sl. svĕniti sen + suf. ~os. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă svĕniti sen. (sursa DEX ’09)...
