Cum se pronunță: capitalist

CAPITALIST, -Ă, capitaliști, -ste, I. adjectiv: Care ţine de capitalism; propriu capitalismului; II. substantiv masculin și feminin: Persoană care posedă capital. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: capitaliste (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: capital

CAPITAL, -Ă, capitali, -e, adjectiv: Care este de mare importanţă; fundamental; esenţial. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: capital; limba germană: Kapital (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: capital II

CAPITAL, capitaluri, substantiv neutru 1. Ansamblu de bunuri posedate în bani sau în natură; 2. Totalitate a resurselor băneşti investite într-o afacere; 3. (fig.) Totalitate de bunuri intelectuale, spirituale sau morale. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: capital (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a canoniza

A CANONIZA, canonizez, verb: rel. (persoane decedate) A trece în rândul sfinţilor; a ridica la rang de sfânt; a sfinţi; a sanctifica; a sacraliza. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: canoniser; limba latină: canonisare (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: capăt

CAPĂT, capete, substantiv neutru 1. Extremitate a ceva (corp, suprafaţă, lucru, stare, perioadă de timp etc.); margine; extremă; 2. Parte a ceva rămasă neconsumată sau neutilizată; rămăşiţă; rest. Sursa: DEX ’09 Sinonime: extremitate, vârf, cap, căpătâi, flanc, final, fine, încheiere, sfârșit, (înv.) concenie, coneț, cumplire, săvârșit, sfârșenie, sfârșitură, termen (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: capelă

CAPELĂ, capele, substantiv feminin I. 1. Ansamblu coral care întruneşte un număr mare de corişti; 2. Orchestră de proporţii reduse; II. 1. Biserică mică dintr-un cimitir; paraclis; 2. Loc într-o încăpere rezervat pentru rugăciuni; paraclis; III. (înv.) Şapcă militară de postav cu cozoroc moale. Sursa: DEX ’09 Sinonime: fanfară, muzică, (bis.) paraclis (Sursă: Sinonime 2002). […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: canonic

CANONIC, -Ă, canonici, -ce, adjectiv 1. Care ţine de canon; propriu canonului; 2. Care este bazat pe canoane; în conformitate cu canoanele; 3. Care corespunde cerinţelor bisericii; recunoscut de biserică. Sursa: DEX ’09 Sinonime: normativ (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: canonicus; limba franceză: canonique (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →