ELOCUȚIUNE, elocuțiuni, substantiv feminin 1. Mod de exprimare a gândurilor (a ideilor) prin cuvinte; 2. Parte a retoricii care tratează probleme de stil. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: élocution; limba latină: elocutio, -onis (DEX ’09).
E
Cum se pronunță: elizeu
ELIZEU, elizee, substantiv neutru: Loc unde, conform credinţei vechilor greci, se duc după moarte sufletele oamenilor virtuoşi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: élisée; limba latină: elysium (DEX ’09).
Cum se pronunță: elitră
ELITRĂ, elitre, substantiv feminin: Fiecare dintre cele două aripi chitinoase ale unor insecte. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: élytre (DEX ’09).
Cum se pronunță: elitism
ELITISM, substantiv neutru: Concepţie care susţine rolul determinant al elitei în viaţa socială. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: élitisme; limba engleză: etilism (DEX ’09).
Cum se pronunță: elită
ELITĂ, elite, substantiv feminin 1. Partea cea mai bună, mai de frunte; 2. Grup de oameni privilegiaţi, care au pretenţii de superioritate. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (fig.) cremă, floare, frunte, spumă (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: élite (DEX ’09).
Cum se pronunță: eliptic
ELIPTIC, -Ă, eliptici, -ce, adjectiv 1. (geom.) Care are forma de elipsă; cu forma de elipsă; 2. (lingv.) Care conţine o elipsă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: oval (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: elliptique (DEX ’09).
Cum se pronunță: elipsoidal
ELIPSOIDAL, -Ă, elipsoidali, -e, adjectiv: Care are forma de elipsoid. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ellipsoïdal (DEX ’09).
Cum se pronunță: elipsoid
ELIPSOID, elipsoide, substantiv neutru: Suprafaţă închisă ale cărei secţiuni plane sunt elipse şi care posedă trei plane de simetrie, perpendiculare două câte două. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ellipsoïde (DEX ’09).
Cum se pronunță: elipsograf
ELIPSOGRAF, elipsografe, substantiv neutru: Instrument pentru desenarea elipselor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ellipsographe (DEX ’09).
Cum se pronunță: elipsă
ELIPSĂ, elipse, substantiv feminin 1. Curbă plană închisă, pentru care suma distanţelor oricărui punct al său la două puncte fixe este întotdeauna constantă; 2. Omitere în vorbire sau în scris a unui sau a mai multor cuvinte dintr-o frază, care continuă să-şi păstreze neschimbat sensul; 3. (muzică) Suprimare a unui acord, cerută de regulile armoniei. […]
