ERUPȚIE, erupții, substantiv feminin 1. Izbucnire bruscă şi violentă din pământ (a lavei vulcanilor, gazelor, ţiţeiului etc.); 2. Apariţie pe piele a unor pete roşii sau a unor băşicuţe, constituind simptomul unor boli (contagioase). Sursa: DEX ’09 Sinonime: irupere, irupție, izbucnire, năvălire, răbufnire, țâșnire, vulcanism, alergie (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: […]
E
Cum se pronunță: erudiție
EURDIȚIE, substantiv feminin: Cunoaştere profundă şi temeinică a uneia şi a mai multor ştiinţe; cultură vastă şi temeinică. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: érudition; limba latină: eruditio, -onis (DEX ’09).
Cum se pronunță: erudit
ERUDIT, -Ă, erudiți, -te, adjectiv 1. şi substantival (despre persoane) Care posedă erudiţie; doct; savant; 2. (despre lucrări ştiinţifice) Care denotă erudiţie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: învățat (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: érudit; limba latină: eruditus (DEX ’09).
Cum se pronunță: erpetologie
ERPETOLOGIE, substantiv feminin: Ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul reptilelor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: erpétologie (DEX ’09).
Cum se pronunță: erpetolog
ERPETOLOG, -Ă, erpetologi, -ge, substantiv masculin și feminin: Specialist în erpetologie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: erpétologue (DEX ’09).
Cum se pronunță: erou
EROU, eroi, substantiv masculin 1. Persoană care se distinge prin bărbăţie, vitejie şi curaj pe câmpul de luptă; 2. Persoană care se remarcă într-un domeniu de activitate prin muncă şi calităţi morale înalte; 3. Personaj principal al unei opere literare; 4. (În mitologia greco-romană) Semizeu, persoană născută dintr-o zeitate și o ființă pământeană, înzestrată cu […]
Cum se pronunță: erotism
EROTISM, substantiv neutru 1. Caracter erotic; 2. Înclinare spre plăcerile trupeşti; senzualitate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: érotisme (DEX ’09).
Cum se pronunță: erotic
EROTIC, -Ă, erotici, -ce, adjectiv 1. Care ţine de dragoste; propriu dragostei; 2. (despre opere de artă) Care conţine scene de dragoste; care proslăveşte dragostea; 3. (despre persoane şi despre manifestările lor) Care vădeşte senzualism. Sursa: DEX ’09 Sinonime: senzual, sexual (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: érotique (DEX ’09).
Cum se pronunță: eros
EROS, substantiv neutru: (livr.) Ansamblul dorinţelor sexuale. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: éros (DEX ’09).
Cum se pronunță: eronat
ERONAT, -Ă, eronați, -te, adjectiv: Care conţine erori; fals; greşit. Sursa: DEX ’09 Sinonime: greșit, fals, inexact, incorect (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: erroné (DEX ’09).

