E

ENERGIC, -Ă, energici, -ce, adjectiv 1. (despre persoane şi despre manifestările lor) Care vădeşte energie; plin de energie; 2. (despre medicamente) Care acţionează imediat şi eficient; cu efect imediat şi eficient. Sursa: DEX ’09 Sinonime: bătăios, dinamic, impetuos, puternic, tare, vajnic, viguros (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: énergique (DEX ’09).

ENERGETICĂ, substantiv feminin 1. Ştiinţă care se ocupă cu studiul descoperirii şi exploatării surselor de energie; 2. Tehnica distribuirii şi folosirii energiei sub diferitele ei forme. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: énergétique (DEX ’09).

ENERGETIC, -Ă, energetici, -ce, adjectiv: Care ţine de energie şi de energetică; privitor la energie şi la energetică. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: énergétique (DEX ’09).

A SE ENERVA, mă enervez, verb: A fi cuprins de nervozitate; a-şi pierde calmul; a se irita. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: énerver (DEX ’09).

A ENERVA, enervez, verb: A face să-şi piardă calmul. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a agasa, a indispune, a irita, a necăji, a plictisi, a sâcâi, a supăra, (livr.) a tracasa, (pop.) a ciudi, a zădărî, (reg.) a zăhătui, (Mold.) a chihăi, (Ban.) a zăgălui, (Mold. și Bucov.) a zăhăi, (înv.) a scârbi, (pop. fig.) a […]

EPISODIC, adverb: Din când în când; cu intermitenţe. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: épisodique (DEX ’09).

EPISODIC, -Ă, episodici, -ce, adjectiv: Care ţine de episod; caracteristic unui episod. Sursa: DEX ’09 Sinonime: secundar (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: épisodique (DEX ’09).

EPISTEMOLOGIE, substantiv feminin: Parte a gnoseologiei care studiază procesul cunoaşterii umane în cadrul diferitelor ştiinţe; teorie a cunoaşterii ştiinţifice. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: épistemologie (DEX ’09).

EPISTOLĂ, epistole, substantiv feminin 1. Comunicare în scris, transmisă cuiva (de obicei, prin poştă); scrisoare; răvaş; 2. Specie literară în care se tratează un subiect filozofic, moral, artistic sub formă de scrisoare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: epistola (DEX ’09).

EPISTOLAR, -Ă, epistolari, -e, adjectiv 1. Care ţine de epistole; 2. Care are caracter de epistolă; realizat sub formă de epistolă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: épistolaire; limba latină: epistolaris (DEX ’09).