FAMILIARITATE, familiarități, substantiv feminin 1. la sing. Caracter familiar; 2. v. FAMILIARISM; 3. la pl. Vorbă (sau faptă) lipsită de jenă; degajare nestingherită. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: familiarité; limba latină: familiaritas, -atis (DEX ‘09).
F
Cum se pronunță: familiar
FAMILIAR, -Ă, familiari, -re, adjectiv 1. şi adverbial (despre atitudini, comportări, limbaj etc.) Care este lipsit de pretenţii. Ton ~; 2. Care este lipsit de respect; necuviincios; 3. Care este obişnuit pentru cineva; ştiut bine. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: obișnuit, simplu, prietenos, cunoscut (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: familier; limba latină: […]
Cum se pronunță: familial
FAMILIAL, -Ă, familiali, -le, adjectiv: Care ţine de familie; propriu familiei. Situaţie ~ă. Din motive ~e. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: casnic (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: familial (DEX ‘09).
Cum se pronunță: famelic
FAMELIC, -Ă, famelici, -ce, adjectiv: (livr.) Care simte mereu foame; care este înfometat tot timpul. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: famelique; limba latină: famelicus (DEX ‘09).
Cum se pronunță: falț
FALȚ, falțuri, substantiv neutru 1. Unire a foilor de tablă prin îndoirea marginilor alăturate; 2. Tăietură făcută pe marginea unei piese (scândură, ţiglă etc.) pentru a o putea uni cu o altă piesă (de acelaşi fel); 3. Cuţit folosit în tăbăcărie cu care se uniformizează grosimea pielii. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: (TIPOGR.) ongleu (Sursă: Sinonime […]
Cum se pronunță: falsitate
FALSITATE, substantiv feminin 1. Caracter fals; însuşirea de a fi fals; 2. Comportare lipsită de sinceritate; făţărnicie; ipocrizie; duplicitate. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: inexactitate, neadevăr, neexactitate, netemeinicie (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: falsita, limba latină: falsitas, -atis (DEX ‘09).
Cum se pronunță: falsificator
FALSIFICATOR, -OARE, falsificatori, -oare, substantiv masculin și feminin: Persoană care falsifică ceva. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: măsluitor, plăsmuitor, (înv.) falsar, (fam. și peior.) plastograf (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: falsificateur (DEX ‘09).
Cum se pronunță: falset
FALSET, falsete, substantiv neutru 1. Sunet din registrul cel mai acut al vocii unui interpret; 2. Executare falsă a unei piese muzicale. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: falsetto (DEX ‘09).
Cum se pronunță: fals
FALS, falsuri, substantiv neutru 1. Lucru contrafăcut; 2. Act care denaturează adevărul, conţinând adaosuri, ştersături sau imitarea semnăturii în scopuri frauduloase. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: falsus; limba italiană: falso (DEX ‘09).
Cum se pronunță: falnic
FALNIC, -Ă, falnici, -ce, adjectiv 1. Care manifestă fală; plin de sine; încrezut; mândru; fudul; măreţ; îngâmfat; înfumurat; semeţ; 2. Care are o ţinută impresionantă; cu aspect senzaţional; 3. (despre persoane) Care denotă demnitate şi mândrie; plin de demnitate şi mândrie; trufaş; semeţ. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: grandios, impozant, impresionant, impunător, maiestuos, măreț, semeț, splendid, […]
