FUDULIE, fudulii, substantiv feminin I. Caracter fudul; fală; mândrie; semeţie; înfumurare; îngâmfare; II. (pop.) Testicul al unor animale. Sursa: DEX ’09 Etimologie: fudul + suf. -ie (DEX ’09).
F
Cum se pronunță: fudul
FUDUL, -Ă, fuduli, -e, adjectiv: Care are o părere exagerată despre calităţile sale; plin de sine; încrezut; îngâmfat; înfumurat; falnic; mândru; măreţ; semeţ. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: fudul (DEX ’09).
Cum se pronunță: fucsină
FUCSINĂ, substantiv feminin: Substanţă sintetică, întrebuinţată, mai ales, ca materie colorantă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (chim.) roşu de anilină (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fuchsine (DEX ’09).
Cum se pronunță: fucsie
FUCSIE, fucsii, substantiv feminin: Plantă erbacee decorativă cu frunze ovale, cu flori de diferite culori, care atârnă ca nişte cercei. Sursa: DEX ’09 Sinonime: cerceluş (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fuchsia (DEX ’09).
Cum se pronunță: ftiziologie
FTIZIOLOGIE, substantiv feminin: Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul ftiziei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: phtisiologie (DEX ’09).
Cum se pronunță: ftiziolog
FTIZIOLOG, -Ă, ftiziologi, -ge, substantiv masculin și feminin: Medic specializat în ftiziologie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din ftiziologie (DEX ’09).
Cum se pronunță: ftizie
FTIZIE, ftizii, substantiv feminin: Tuberculoză pulmonară. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: phtisie; limba latină: phtisis (DEX ’09).
Cum se pronunță: ftizic
FTIZIC, -Ă, ftizici, -e, adjectiv: (despre persoane) Care suferă de ftizie; tuberculos. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: phtisique; limba latină: phtisicus (DEX ’09).
Cum se pronunță: ftalic
FTALIC, -Ă, ftalici, -e, adjectiv: Acid ftalic – acid organic obţinut prin oxidarea naftalinei şi folosit în industria coloranţilor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: phtalique (DEX ’09).
Cum se pronunță: frutescent
FRUTESCENT, -Ă, frutescenți, -te, adjectiv: (despre unele plante sau tulpina lor) Care se întăreşte fără a ajunge la lignificare totală. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: frutescent (DEX ’09).
