Cum se pronunță: a (se) reincarna

A (SE) REINCARNA, (se) reincarnează, verb 1. A (se) incarna din nou; 2. (despre suflet; în unele concepţii mistice) A trece după moarte în alt corp (de om sau de animal). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: réincarner (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a releva

A RELEVA, relev, verb: A distinge din setul elementelor de acelaşi fel; a scoate la iveală; a pune în evidenţă; a evidenţia; a reliefa; a remarca. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: relever (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: relaxare

RELAXARE, relaxări, substantiv feminin 1. v. a (se) relaxa; 2. (tehn.) Scădere a tensiunilor dintr-un material sub deformaţie continuă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: destindere, recursie, recreare (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a se relaxa (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: relaxant

RELAXANT, -Ă, relaxanți, -te, adjectiv: (despre substanţe, medicamente, factori etc.) Care relaxează; cu proprietatea de a relaxa; recreativ; odihnitor. Sursa: DEX ’09 Sinonime: odihnitor, reconfortant, recreativ, (rar) recreator (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: a relaxa + suf. -ant (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: relativist

RELATIVIST, -Ă, relativiști, -ste, I. adjectiv: Care ţine de relativism; propriu relativismului; II. substantiv masculin și feminin: Adept al relativismului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: relativiste (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: relativism

RELATIVISM, substantiv neutru: Concepţie filozofică subiectivistă care exagerează caracterul relativ al cunoştinţelor omeneşti. Sursa: DEX ’09 Sinonime: relativitate (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: relativisme; limba germană: Relativismus (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: releu

RELEU, relee, substantiv neutru 1. Dispozitiv care permite unei energii (relativ slabe) să declanşeze o energie puternică; 2. Dispozitiv care serveşte la transmiterea unui semnal radioelectronic, amplificându-l; 3. Dispozitiv care permite comutarea unui circuit electric. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: relais (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: remediabil

REMEDIABIL, -Ă, remediabili, -e, adjectiv 1. Care poate fi remediat; care se pretează la remediere; vindecabil; 2. (fig.) Care poate fi corectat; pentru care se poate găsi un mijloc de îmbunătăţire; reparabil; corigibil. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: remédiable (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →