R

RÂIOS, -OASĂ, râioși, -oase, adjectiv: Care suferă de râie; cu râie; scabios. Sursa: DEX ’09 Etimologie: râie + suf. -os (DEX ’09).

RÂIE, substantiv feminin (pop.) 1. Boală contagioasă a pielii (la om şi la unele animale) cauzată de un parazit, care se manifestă prm apariţia unor bubuliţe şi prin mâncărime puternică; 2. (fig.) Epitet depreciativ pentru oameni și animale rele, care provoacă multe necazuri. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: aranea (DEX ’09).

RÂCĂ, substantiv feminin: (rar) Schimb de vorbe răstite (între două sau mai multe persoane); sfadă; ceartă; gâlceavă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: animozitate, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, neînțelegere, vrajbă, zâzanie (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a râcâi (DEX ’09).

A SE RĂZVRĂTI, mă răzvrătesc, verb: (pop.) A declanşa o răscoală; a se ridica la luptă împotriva nedreptăţilor sociale şi economice; a se răscula; a se revolta. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: razvratiti (DEX ’09).

A SE RĂZORI, mă răzoresc, verb: (rar) A se afla la hotar cu cineva; a se mărgini; a se megieşi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din răzor (DEX ’09).

A SE RĂZNI, mă răznesc, verb: pop. (despre fiinţe) A se separa de grup; a se răzleţi. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a se pierde, a se rătăci, despărți, dispersa, izola, împrăștia, răsfira, răspândi, răzleți, risipi, separa (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: din razna (DEX ’09).

A (SE) RĂZMUIA, (se) răzmoaie, verb: pop. (despre pământ, drumuri etc.) A se (în)muia foarte tare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: răz- + a (se) muia (DEX ’09).

A SE RĂZGÂNDI, mă răzgândesc, verb 1. A-şi schimba părerea de mai înainte; a renunţa la intenţiile precedente; 2. A gândi mult asupra unei chestiuni. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a reveni (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: răz- + a se gândi (DEX ’09).

A (SE) RĂZBUNA, (mă) răzbun, verb 1. (acte de rea-credinţă) A trata cu răsplata cuvenită; 2. A-şi da satisfacţie; a-şi face dreptate (pedepsind pe ofensator); 3. fig. (despre vreme) A se schimba în bine; a se însenina. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (înv.) a se izbândi, (înv.) a răscumpara, a pedepsi, (înv.) a răsplăti, (fig.) a […]

A SE RĂZBOI, mă războiesc, verb: A purta război; a se lupta; a se bate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din război (DEX ’09).