R

RUBINIU, -E, rubinii, adjectiv (şi substantiv): Care este de culoarea rubinului; roşu-închis; vişiniu; purpuriu. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (înv.) rubinos (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: rubin + suf. -iu (DEX ’09).

RUBIN, rubine, substantiv neutru 1. Mineral transparent, foarte dur, de culoare roşie, întrebuinţat ca piatră preţioasă şi în mecanica de precizie; 2. Piatră preţioasă din acest mineral. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (înv.) antrax, cărbune (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: rubinus; limba germană: Rubin (DEX ’09).

RUBIDIU, substantiv neutru: Metal alcalin, alb-argintiu, foarte activ, întrebuinţat la confecţionarea fotoelementelor, tuburilor luminoase şi în medicină. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rubidium; limba germană: Rubidium (DEX ’09).

RUBICOND, -Ă, rubiconzi, -de, adjectiv: (rar) Care este rumen sau îmbujorat la faţă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: îmbujorat, împurpurat, înroșit, roșu, rumen, rumenit (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rubicond; limba latină: rubicondus (DEX ’09).

RUBIACEE, rubiacee, substantiv feminin 1. (la plural) Familie de plante erbacee (rar lemnoase), anuale sau perene, cu tulpina pătrată, cu frunze înguste, grupate în mănunchiuri, şi cu inflorescenţă în formă de ciorchine (reprezentanţi: arborele de chinină, iarba-stelată, sânzienele etc.); 2. Plantă care face parte din această familie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba […]

RUBIA, rubiele, substantiv feminin: (înv.) Monedă turcească de aur cu circulaţie şi în ţările române. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: rubiyye (DEX ’09).

RUBEROID, substantiv neutru: Produs obţinut prin impregnarea cartonului cu bitum, întrebuinţat în construcţii sau ca izolant higrofug. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ruberoide; limba engleză: ruberoid; limba germană: Ruberoid (DEX ’09).

RUBEOLĂ, rubeole, substantiv feminin: Boală contagioasă, cauzată de o infecţie virotică, caracterizată prin erupţii pe piele, febră şi inflamaţii ganglionare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rubéole (DEX ’09).

RUBELIT, rubelite, substantiv neutru 1. Mineral transparent de culoare roz, întrebuinţat ca piatră semipreţioasă; 2. Piatră semipreţioasă din acest mineral. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rubellite (DEX ’09).

A RUGA, rog, verb: (persoane) A solicita printr-o adresare politicoasă sau umilă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (înv.) a cerca, a invita, a pofti, a solicita (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: rogare (DEX ’09).