RĂSPUTERE, răsputeri, substantiv feminin: din răsputeri = din toate puterile. Sursa: DEX ’09 Etimologie: răs- + putere (DEX ’09).
R
Cum se pronunță: răspunzător
RĂSPUNZĂTOR, -OARE, răspunzători, -oare, adjectiv 1. Care răspunde de ceva; care poartă o răspundere; responsabil; 2. (înv.) Care corespunde; corespunzător. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a răspunde + suf. -ător (DEX ’09).
Cum se pronunță: răspuns
RĂSPUNS, răspunsuri, substantiv neutru 1. Comunicare (orală sau scrisă) generată de o întrebare pusă de cineva; 2. Expunere a cunoştinţelor la examene; 3. (pop.) Vorbă sau acţiune promptă la spusele agresive ale cuiva; ripostă; replică. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: responsum (DEX ’09).
Cum se pronunță: răspundere
RĂSPUNDERE, răspunderi, substantiv feminin: Atitudine responsabilă de obligaţiile proprii; responsabilitate. Sursa: DEX ’09 Sinonime: îndatorire, responsabilitate, (înv.) răspuns, răspunzătate, sarcină (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a răspunde (DEX ’09).
Cum se pronunță: răspoimâine
RĂSPOIMÂINE, adverb: În ziua care urmează după poimâine; mai poimâine. Sursa: DEX ’09 Etimologie: răs- + poimâine (DEX ’09).
Cum se pronunță: răsplată
RĂSPLATĂ, răsplăți, substantiv feminin 1. Bun material sau spiritual care se dă sau se primeşte pentru un serviciu, un ajutor etc.; recompensă; 2. Pedeapsă primită de cineva pentru faptele săvârşite. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a (se) răsplăti (DEX ’09).
Cum se pronunță: răscopt
RĂSCOPT, -OAPTĂ, răscopți, -oapte, adjectiv 1. v. a se răscoace; 2. fig. (despre persoane) Care a trecut de tinereţe şi are experienţă de viaţă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a (se) răscoace (DEX ’09).
Cum se pronunță: răscolitor
RĂSCOLITOR, -OARE, răscolitori, -oare, adjectiv 1. (fig.) Care răscoleşte sufletul; care trezeşte sensibilitatea; tulburător; duios; 2. (înv.) Care îndeamnă la răscoală. Sursa: DEX ’09 Sinonime: înduioșător (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: a răscoli + suf. -tor (DEX ’09).
Cum se pronunță: a se răsti
A SE RĂSTI, se răstește, verb: A spune ceva pe un ton ridicat; a ridica vocea (către cineva). Sursa: DEX ’09 Sinonime: a răcni, a striga, a țipa, a urla, a zbiera, (pop.) a se oțărî, a se stropși, (înv. și reg.) a se răpști, (reg.) a se răboțoi, a se răcămăți, a se răgădui, […]
Cum se pronunță: a se răspunde
A SE RĂSPUNDE, mă răspund, verb: (pop.) A ţine legături (unul cu altul); a comunica reciproc. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: respondere (DEX ’09).
