S

A SE SCRÂNTI,  mă ~esc, vb. intranz., A pierde facultatea de a judeca normal; a-și ieși din minți; a se aliena; a se sminti; a înnebuni. Din sl. sukrononti Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă sukrononti. (DEX ’09)

A SCRÂȘNI,~esc, vb intranz. 1) A-și contracta cu putere fălcile, frecând dinții de jos cu cei de sus și producând un scârțâit specific (ca manifestare a furiei sau durerii). 2) fig. A articula sunetele printre dinți (de mânie sau de ură). 3) A produce un zgomot scârțâitor (ca rezultat al frecării sub presiune). Zăpada ~ește […]

A SCRÂNTI, ~esc, vb. tranz. (mâini, picioare, degete) A scoate din încheietură; a luxa; a dezarticula; a se disloca. ◊ A o ~ a face o prostie; a greși. Din sl. sukrononti. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă sukrononti. (DEX ’09)

SECȚIUNE ~i substantiv feminin, 1) Tăietură făcută într-un corp și locul unde s-a făcut această tăietură. 2) Porțiune căpătată în urma împărțirii unui spațiu. 3) Suprafață formată prin întretăierea unui corp cu un plan. ~ longitudinală. ~ transversală. ~ plană. [G.-D. secțiunii; Sil. -ți-u-]. Din fr. section, lat. sectio, ~onis. Etimologie: Cuvânt provenit din limba […]

SECȚIE ~i substantiv feminin 1) Subdiviziune administrativ-organizatorică sau de producție în cadrul unei instituții sau întreprinderi. ~ mecanică. 2) Raion într-un magazin. ~a de încălțăminte. [G.-D. secției; Sil. -ți-e]. Din fr. section, lat. sectio, ~onis. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză section. (DEX ’09)

SECTORIST ~ști substantiv masculin, Ofițer sau subofițer de poliție având în sarcină menținerea ordinii publice și evidența populației dintr-un sector, dintr-un cartier. Din fr. secteur + suf. ~ist. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză secteur. (DEX ’09)

SECTOR II ~oare substantiv neutru, 1) Subdiviziune administrativ-teritorială într-un oraș. 2) Domeniu de activitate; compartiment. ~ economic. 3) Zonă de acțiune a unei unități militare. Din fr. secteur, lat. sector, germ. Sektor. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză secteur. (DEX ’09)

SECTOR I ~oare substantiv neutru, mat. Porțiune dintr-un plan limitat de două raze și de arcul dintre ele. ~ de cerc. Din fr. secteur, lat. sector, germ. Sektor. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză secteur. (DEX ’09)

SECTĂ ~e, substantiv feminin, 1) Comunitate religioasă care s-a separat de biserica oficială. 2) fig. Grup de persoane izolate, care susțin o doctrină filozofică, politică etc. Din lat. secta, fr. secte. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină secta. (DEX ’09)

SECTARISM substantiv neutru 1) Atitudine a celui care este sectar. 2) fig. Predominare a intereselor de grup față de cele comune; îngustime de vederi. Din fr. sectarisme Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sectarisme. (DEX ’09)