SLOGAN ~uri substantiv neutru, Formulă care exprimă concis scopurile politice, economice ale unui grup, ale unei organizații etc. Din fr., engl. slogan. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză slogan. (sursa DEX ’09)
S
Cum se pronunță: slobozitor
SLOBOZITOR ~oare, substantiv neutru, (la războiul de țesut) Băț cu ajutorul căruia se fixează sau se sloboade sulul de dinapoi. Din sl. slobodi+ suf. ~tor. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă slobodi. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: slobozie
SLOBOZIE ~i substantiv feminin, ist. 1) Sat de coloniști scutiți temporar de biruri sau de prestații. 2) Scutire (totală sau parțială) de dări și munci, acordată de domnii țării. Din sl. slobodi + suf. ~ie. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă slobodi. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: slobod
SLOBOD ~dă (~zi, ~de) pop., adj, 1) (despre persoane) Care se bucură de libertate; care poate face ce vrea; liber. * A avea mână ~dă a fi darnic. Cu inima ~dă liniștit, împăcat. 2) (despre oameni) Care are drepturi politice și cetățenești depline; liber. 3) (despre state, popoare) Care nu se află sub stăpânire străină; […]
Cum se pronunță: a slobozi
A SLOBOZI slobod, vb. tranz. pop. 1) A face să fie slobod; a elibera. ~ din robie. ~ un teritoriu. 2) rar (persoane) A elibera dintr-o funcție; a concedia. ~ din lucru. 3) (lichide, gaze) A face să curgă. ~ sânge. ~ vin din butoi. 4) (sunete, strigăte, țipete) A produce cu ajutorul aparatului de […]
Cum se pronunță: a se slobozi
A SE SLOBOZI mă slobod, vb. intranz. 1) (despre un obiect care leagă) A se desprinde din locul unde a fost fixat. Funia s-a ~t. 2) (despre animale ținute legate sau în captivitate) A reuși să scape, devenind slobod. Câinele s-a ~t din lanț. 3) A atârna în jos. Părul ei frumos se sloboade pe […]
Cum se pronunță: spaniolesc
SPANIOLESC ~ească (~ești) adj., Care este caracteristic pentru spanioli; de spaniol. Din fr. espagnol + suf. ~esc. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză espagnol. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: spaniolă
SPANIOLĂ sustantiv feminin, mai ales art. Limba spaniolilor. Din fr. espagnol, it. Spagnuola. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză espagnol. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: spaniol I
SPANIOL I ~ă (~i, ~e) adj., Care aparține Spaniei sau populației ei; din Spania. [Sil. -ni-ol] Din fr. espagnol, it. Spagnola. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză espagnol. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: spaniol II
SPANIOL II ~ă (~i, ~e) substantiv masculin și feminin, Persoană care face parte din populația de bază a Spaniei sau este originară din Spania. Din fr. espagnol, it. Spagnola. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză espagnol. (sursa DEX ’09)
