Cum se pronunță: stilou

STILOU ~ri substantiv neutru, Toc prevăzut cu un rezervor de cerneală (sau de pastă); toc rezervor. [Sil. sti-lou]. Din fr. stylo. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză stylo.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: stimă

STIMĂ ~e substantiv feminin, 1) Sentiment favorabil determinat de o opinie bună față de o persoană pentru meritele sau pentru calitățile acesteia; respect. Demn de ~. A inspira ~. ◊ A avea ~ pentru cineva a stima pe cineva. Cu ~, cu toată ~a formulă de politețe cu care se încheie o scrisoare sau o […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: stimabil

STIMABIL ~ă (~i, ~e) adj. și substantival Care poate fi stimat; care merită stimă; demn de respect; respectabil. Din it. stimabile, fr. estimabile. Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană stimabile.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sticlozitate

STICLOZITATE substantiv feminin, 1) Caracter sticlos. 2) Aspect translucid pe care îl au în secțiune boabele de cereale bogate în substanțe proteice. Din sl. stiklo + suf. ~itate. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă stiklo.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sticlos

STICLOS ~oasă (~oși, ~oase) 1) adj., Care are aspect de sticlă; lucios ca sticla. 2) Care conține sticlă; cu sticlă. 3) (despre privire) Care este lipsit de expresivitate, fiind ațintit asupra unui obiect; pironit; fix. [Sil. sti-clos]. Din sl. stiklo + suf. ~os. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă stiklo.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: stadial

STADIAL ~ă (~i, ~e) 1) adj., Care se dezvoltă sau se produce în stadii. 2) biol. Care este caracteristic pentru stadiile de dezvoltare a organismelor. [Sil. -di-al]. Din lat. stadialis, germ. Stadial. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină stadialis. (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: stacojiu

STACOJIU ~e (~i), adj., Care este de culoare roșie aprinsă; de culoarea homarului sau a racului fiert. Din ngr. stakós + suf. ~iu. Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă stakós. (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: stacoj

STACOJ ~i substantiv masculin, înv. 1) Crustaceu asemănător cu racul, dar de talie mai mare; homar. 2) Crustaceu dulcicol cu carapacea neagră-verzuie, având în partea anterioară a corpului o pereche de clești lungi și viguroși; rac. Din ngr. stakós. Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă stakós. (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →