SIDERURGIE substantiv feminin, 1) Ramură a metalurgiei care se ocupă cu studiul fierului și al metodelor de extragere a acestuia, precum și cu studiul aliajelor de fier; metalurgia fierului. 2) Tehnica extragerii fierului din minereuri și a obținerii aliajelor acestuia. [G.-D. siderurgiei]. Din fr. sidérurgie. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sidérurgie. (sursa DEX ’09)
S
Cum se pronunță: sideroză
SIDEROZĂ ~e substantiv feminin, 1) Carbonat natural de fier; siderit. 2) Stare patologică, constând într-o afecțiune pulmonară cauzată de inhalarea prafului metalic din aer. Din fr. sidérose. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sidérose. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: siderolit
SIDEROLIT ~ți substantiv masculin, Meteorit feros. Din fr. sidérolithe. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sidérolithe. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: siderit
SIDERIT ~e substantiv neutru, Carbonat natural de fier. Din fr. sidérite. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sidérite. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sideral
SIDERAL ~ă (~i, ~e) adj., 1) Care ține de aștri; propriu aștrilor; astral. 2) Care provine de la aștri; astral. Lumină ~ă. ◊ Zi ~ă interval de timp între două treceri consecutive ale oricărei stele la același meridian. Timp ~ timp care are drept unitate de măsură ziua siderală. Din fr. sidéral, lat. sideralis. Etimologie: […]
Cum se pronunță: sidelcă
SIDELCĂ ~ci substantiv feminin, 1) Pernă mică care se fixează sub cureaua hamului pentru a feri corpul calului de rosături. 2) Cârlig de împletit. Din ucr. sidelka, rus. sedelka. Etimologie: Cuvânt provenit din limba ucraineană sidelka. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sidefiu
SIDEFIU ~e (~i)adj., Care este de culoarea sidefului; alb-lucios. Din turc. sedef + suf. ~ie. Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă sedef. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sidefat
SIDEFAT ~tă (~ți, ~te), adj. Care imită sideful; ca de sidef. Din turc. sedef. Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă sedef. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: silfidă
SILFIDĂ ~e substantiv feminin, 1) la pl. Familie de insecte coleoptere ale căror larve se hrănesc cu cadavre sau cu plante leguminoase. 2) Insectă din această familie. Din fr. sylphide. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sylphide. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: silex
SILEX ~uri substantiv neutru, 1) Rocă silicioasă, foarte dură, întrebuințată la fabricarea faianței, a smalțului și ca abraziv; cremene. 2) Obiect (unealtă, armă etc.) datând din epoca de piatră. Din fr. silex, lat. silex, ~icis. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză silex. (sursa DEX ’09)
