Cum se pronunță: schizofrenie

SCHIZOFRENIE, schizofrenii, susbtantiv feminin, Boală psihică cronică, care se manifestă prin dereglare treptată a proceselor mintale. [G.-D. schizofreniei]. Din fr. schizophrénie. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză schizophrénie. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronuță: a se sciziona

A SE SCIZIONA, pers. 3 se scizionează, vb. intranz. (despre colectivități, organizații, mișcări etc.) A se despărți în fracțiuni (pe baza diferențelor de principii); a suferi o sciziune. Din fr. scission + suf. ~ona Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză scission. (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a se scinda

A SE SCINDA, pers. 3 se scindează, vb. intranz. A se despărți în elemente componente; a se descompune; a se dezagrega; a se desface; a se dezasambla. Din fr. scinder. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză scinder. (DEX ’09

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a sciziona

A SCIZIONA, scizionez, vb. tranz. A (se) despărți, a (se) separa, a (se) desprinde dintr-un întreg organizat.A face să se scizioneze. [ Sil. sci-zi-o- ]. Din fr. scission + suf. ~ona Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză scission. (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a scientiza

A SCIENTIZA, scientizez, vb. tranz. ( în anumite domenii sau discipline ) A introduce metodele proprii unor științe exacte, în special ale matematicii. Cf. lat. scientia. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină scientia. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a scânci

A SCÂNCI, scâncesc, vb. intranz. 1) (mai ales despre copii) A plânge prefăcut, fără lacrimi, cu glas înăbușit. 2) (despre câini) A scoate repetat sunete ascuțite și jalnice; a scheuna. 3) (despre unele animale) A geme tânguitor. Din sl. skyțati. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă skyčati. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a scâlcia

A SCÂLCIA, scâlciez, vb. tranz. 1) A face să se scâlcieze; a scrombăi. 2) fig. (cuvinte) A denatura încălcând grav corectitudinea firească; a poci; a stâlci; a schingiui. [Sil. -ci-a]. Din lat. excalciare. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină excalciare. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →