SCĂZĂTOR, scăzători, substantiv masculine, mat., care înseamnă Al doilea termen al operației de scădere care urmează a fi scăzut din primul termen, numit descăzut. Excadere + suf. ~ător. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină excadere. (DEX ’09)
S
Cum se pronunță: a se scărpina
A SE SCĂRPINA, mă scarpin, intranz., fig. rar A face (concomitent) schimb de bătăi sau de ocări (cu cineva). /<lat. scarpinare. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină scarpinare. (DEX ’09)
Cum se pronunță: a scărpina
A SCĂRPINA, scarpin, vb. tranz., care înseamnă 1) (părțile corpului) A freca cu unghiile sau cu un obiect (pentru a înlătura senzația de mâncărime). 2) fig. pop. (persoane) A bate tare; a chelfăni; a scărmăna; a pieptăna; a peni; a țesăla. Din lat. scarpinare. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină scarpinare. (DEX […]
Cum se pronunță: scărmăneală
SCĂRMĂNEALĂ, scărmăneli, substantiv feminin, care înseamnă A mânca scărmăneală – a fi bătut. Din lat. excarminare + suf. ~eală. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină excarminare. (DEX ’09)
Cum se pronunță: scărmănător
SCĂRMĂNĂTOR, scărmănătoare, ( ~ori, ~oare ) substantive masculin și feminin, care înseamnă Muncitor specializat în operații de scărmănare a lânii sau a altor materiale fibroase. Din lat. excarminare +suf. ~ător. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină excarminare. (DEX ’09)
Cum se pronunță: a se scărmăna
A SE SCĂRMĂNA, mă scarmăn, vb. intranz. A face (concomitent) schimb de bătăi sau de ocări (cu cineva). Din lat. excarminare. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină excarminare. (DEX ’09)
Cum se pronunță: scărmănătoare
SCĂRMĂNĂTOARE, scărmănători, substantiv feminin, care înseamnă Unealtă sau instalație pentru scărmănat materiale fibroase. Din lat. excarminare + suf. ~ătoare. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină excarminare. (DEX ’09)
Cum se pronunță: a scărmăna
A SCĂRMĂNA, scarmăn, vb. tranz. 1) (lână sau alte materiale fibroase) A răsfira cu mâna sau cu mașina, înfoind (pentru a curăța de impurități și pentru a înlesni torsul); a dărăci. 2) (pene) A preface în puf, rupând fulgii de pe cotor. 3) fig. pop. (persoane) A bate tare; a pieptăna; a chelfăni; a peni; […]
Cum se pronunță: scăriță
SCĂRIȚĂ, scărițe, substantiv feminin. anat. (diminutiv de la scară) Unul dintre cele trei oase mici ale urechii mijlocii. Din lat scala + suf. ~iță. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină scala. (DEX ’09)
Cum se pronunță: scăpătat I
SCĂPĂTAT I, substantiv neutru, care înseamnă v. A SCĂPĂTA. Scăpătatul soarelui – apusul soarelui.Din lat. excapitare. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină excapitare. (DEX ’09)
