SCĂPĂTAT II, scăpătată, (~ți, ~te) adj. fig., Care a decăzut din punct de vedere moral sau fizic. Din lat. excapitare. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină excapitare. (DEX ’09)
S
Cum se pronunță: a scăpăta
A SCĂPĂTA, scapăt, intranz. 1) (despre aștri) A se lăsa spre sau după orizont; a asfinți; a declina; a coborî; a apune. 2) A aluneca liber în jos. 3) fig. A deveni sărac; a pierde averea; a se ruina; a sărăci. 4) înv. fig. A se afla în declin; a decădea; a regresa. Din lat. […]
Cum se pronunță: a scăpăra
A SCĂPĂRA, scapăr, 1. vb. intranz. 1) A produce scântei (prin lovirea cremenii cu amnarul, prin ciocnirea a două corpuri tari). ◊ Cât ai ~ din amnar într-o clipă. A-i ~ cuiva călcâiele a fugi foarte repede. 2) A se produce fulgere; a fulgera. 3) (despre lumini) A luci ca un fulger; a străfulgera. 4) […]
Cum se pronunță: scăpare
SCĂPARE, scăpări, substantiv feminin, 1) v. A SCĂPA. 2) Ceea ce scapă de ceva; fapt salvator. A avea o portiță de scăpare – a mai avea un mijloc de a ieși dintr-o situație grea. Scăpare din vedere – omitere involuntară. Din lat. excappare. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină excappare. (DEX ’09)
Cum se pronunță: a se scăpa
A SE SCĂPA, mă scap, vb. intranz. A nu se putea stăpâni (să nu facă ori să nu spună ceva). A se scăpa cu vorba. Din lat. excappare. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină excappare. (DEX ’09)
Cum se pronunță: a scăpa
A SCĂPA, scap, 1. vb. tranz. 1) (obiecte, lucruri) A lăsa involuntar să cadă din mână. A scăpa din mână (pe cineva sau ceva) a) a pierde de sub control; b) a rata o ocazie sigură. A scăpa hățurile din mână, a pierde inițiativa într-o acțiune. 2) A lăsa din neatenție să iasă de sub […]
Cum se pronunță: a scămoșa
A SCĂMOȘA, scămoșez, vb tranz. 1) A face să se scămoșeze. 2) (materiale textile) A supune unei prelucrări speciale, dând un aspect foarte pufos; a flaușa. Din squama. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină squama. (DEX ’09)
Cum se pronunță: scămos
SCĂMOS, scămoase, (~oși, ~oase) 1) Care are (multe) scame; cu (multe) scame. 2) Care are aspect de scamă; asemănător cu scama. Din lat. squama + suf. ~os. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină squama. (DEX ’09)
Cum se pronunță: scăldătură
SCĂLDĂTURĂ, scăldături, substantiv feminin. 1) Scăldare nerepetată. 2) Apa în care se scaldă cineva. Din lat. excaldare + suf. ~ătura. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină excaldare. (DEX ’09)
Cum se pronunță: scăldătoare
SCĂLDĂTOARE, scăldători, substantiv feminin, care înseamnă 1) v. A SCĂLDA. 2) pop. Vas pentru scăldat. 3) Apă folosită pentru scăldat; baie. Din lat excaldare + suf. ~oare. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină excaldare. (DEX ’09
