SCROFULARIACEE, ~ substantiv feminin, 1) la pl. Familie de plante cu flori bisexuate și fructe capsulare (reprezentanți: gura-leului, lumânărica, iarba-neagră etc.). 2) Plantă din această familie. Din fr. scrofulariacées. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză scrofulariacées. (DEX ’09)
S
Cum se pronunță: scrofiță
SCROFIȚĂ, ~e, substantiv feminin, (diminutiv de la scroafă) Pasăre acvatică, de talie medie, cu picioare lungi, cu pene roșietice și pe alocuri negre; scroafă-de-baltă. Din lat. scrofa + suf. ~iță. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină scrofa. (DEX ’09)
Cum se pronunță: scrobeală
SCROBEALĂ, ~eli, substantiv feminin, Amidon cu care se apretează albiturile după spălat; apret. Din bulg. skrobja + suf. ~eală. Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară skrobja. (DEX ’09)
Cum se pronunță: scrob
SCROB, ~uri, substantiv neutru, Fel de mâncare pregătit din ouă bătute (uneori amestecate cu brânză, cu jumări, cu mărar sau ceapă) și prăjite la foc mic. Din bulg., sb. skrob. Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară skrob. (DEX ’09)
Cum se pronunță: scroambe
SCROAMBE, substantiv feminin, pl. reg. Cizme grosolane, nepotrivite pe picior. Din ucr. škrab. Etimologie: Cuvânt provenit din limba ucraineană škrab. (DEX ’09)
Cum se pronunță: scroafă
SCROAFĂ, ~e, substantiv feminin, 1) Femelă a porcului sau a mistrețului. ~-de-baltă pasăre acvatică, de talie medie, cu picioare lungi, cu pene roșietice și pe alocuri negre; scrofiță. ~a-cu-Purcei constelație în emisfera septentrională. 2) fig. depr. Femeie lipsită de bună-cuviință. Din lat. scrofa. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină scrofa. (DEX ’09)
Cum se pronunță: a se scrombăi
A SE SCROMBĂI, pers. 3 se ~iește, vb. intranz. (despre încălțăminte) A-și pierde forma inițială (prin purtare îndelungată sau neglijentă); a se scâlcia. Din ucr. škrab + suf. ~ăi. Etimologie: Cuvânt provenit din limba ucraineană škrab. (DEX ’09)
Cum se pronunță: a scruta
A SCRUTA, ~ez, vb. tranz. 1) A privi pătrunzător; a cerceta atent cu privirea. 2) fig. A analiza amănunțit (pentru a pătrunde în esența lucrurilor). ~ cu mintea. Din fr. scruter. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză scruter. (DEX ’09)
Cum se pronunță: a scrombăi
A SCROMBĂI,~iesc, vb. tranz. A face să se scrombăiască. Din ucr. škrab + suf. ~ăi. Etimologie: Cuvânt provenit din limba ucraineană škrab. (DEX ’09)
Cum se pronunță: scufundător I
SCUFUNDĂTOR I, ~oare (~ori, ~oare) 1) adj., Care se cufundă. 2) Care cufundă. Din lat. confundare. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină confundare. (DEX ’09)
