Cum se pronunță: steliță

STELIȚĂ ~e substantiv feminin, (diminutiv de la stea) Plantă erbacee cu tulpina erectă, scurtă, păroasă, și cu frunze alungite, ușor dințate, ce crește prin tufărișuri și locuri stâncoase. Din lat. stella + suf. ~iță. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină stella.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: stelit

STELIT substantiv neutru, Aliaj complex (de cobalt, crom, wolfram, molibden și fier), foarte dur, inoxidabil, cu rezistență mare la temperaturi înalte, întrebuințat la fabricarea instrumentelor chirurgicale, a unor scule așcheietoare și la acoperirea unor piese supuse uzurii. Din fr. stellite, germ. Stellit. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză stellite.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: stelionat

STELIONAT ~e substantiv neutru, jur. Delict constând în vânzarea sau ipotecarea unui bun la mai multe persoane deodată. Din fr. stellionat, lat. stellionatus. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză stellionat.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: stelar

STELAR ~ă (~i, ~e) 1) adj., Care ține de stele; propriu stelelor; astral; sideral. 2) Care are forma unei stele; ca o stea.  Din fr. stellaire. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză stellaire.    (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: stelă

STELĂ ~e substantiv feminin, Monument comemorativ, în formă de mică coloană sau pilastru, construit dintr-un bloc monolit de piatră, de obicei cu sculpturi în relief. Din lat. stella, fr. stele. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină stella.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →