Cum se pronunță: uncrop

UNCROP, uncropuri, substantiv neutru (pop.) 1. Apă care abia a încetat să clocotească; apă foarte fierbinte; 2. Băutură alcoolică fierbinte; asemănătoare izvarului, care se oferă a doua zi de nuntă la casa mirelui. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: ukropu (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: a umbri

A UMBRI, umbresc, verb 1. A ţine în umbră; a adumbri; 2. A face să se umbrească; 3. A face umbră; a ţine umbră; 4. (despre obiecte aflate la depărtare, în semiîntuneric sau după ceva transparent) A se zări nedesluşit; a apărea ca o umbră. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din umbră (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: ucaz

UCAZ, ucazuri, substantiv neutru (înv.) 1. Hotărâre adoptată de organul suprem al puterii de stat; decret; ordin; 2. (fig.) Hotărâre care nu admite nici o contrazicere. Sursa: DEX ’09 Sinonime: decret, dispoziție, hotărâre, ordin, ordonanță, poruncă (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba rusă: ukaz; limba franceză: oukase, ukase (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: umanitar

UMANITAR, -Ă, umanitari, -e, adjectiv: Care vizează interesele şi prosperitatea umanităţii; plin de umanitate; devotat omenirii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: humanitaire (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: umanitarist

UMANITARIST, -Ă, umanitariști, -ste, I. adjectiv: Care ţine de umanitarism; propriu umanitarismului; II. substantiv masculin și feminin: Adept al umanitarismului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: humanitariste (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: umanitate

UMANITATE, substantiv feminin 1. Caracter uman; 2. Compasiune şi bunăvoinţă faţă de nenorocirile altora; 3. Totalitate a oamenilor de pe glob; neam omenesc; omenire; lume. Sursa: DEX ’09 Sinonime: omenire, umanitarism, omenie (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: humanitas, -atis; limba franceză: humanité (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: uf

UF, interjecție: se foloseşte pentru a exprima un sentiment de amărăciune, de disperare, de plictiseală, de nemulţumire, de neplăcere, de dezgust, de ciudă etc. Sursa: DEX ’09 Etimologie: onomatopee (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță