UIMĂ, uime, substantiv feminin: (pop.) Inflamaţie a ganglionilor limfatici de la subsiori sau de la stinghii. Sursa: DEX ’09 Sinonime: scurtă, scrofulă (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă: idhma (DEX ’09).
U
Cum se pronunță: a ucide
A UCIDE, ucid, verb I. 1. (fiinţe) A lipsi de viaţă (premeditat sau din întâmplare); a omorî; 2. A distruge moraliceşte; a nimici; 3. (pop.) A bate foarte tare; a snopi în bătaie; a zdrobi; a stâlci; a tăbăci; a toropi; a făcălui; II. (reflexiv) 1. A face (concomitent) schimb de bătăi mari (cu cineva); […]
Cum se pronunță: a ucenici
A UCENICI, ucenicesc, verb: A face ucenicie; a fi ucenic. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din ucenic (DEX ’09).
Cum se pronunță: a se uda
A SE UDA, se udă, verb: (mai ales despre copii) A elimina urina din vezica urinară; a urina. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: udare (DEX ’09).
Cum se pronunță: a se ucrainiza
A SE UCRAINIZA, mă ucrainizez, verb: A adopta limba, cultura, obiceiurile ucrainenilor; a deveni asemănător cu ucrainenii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Ucraina n. pr. + suf. -iza (DEX ’09).
Cum se pronunță: ubicuu
UBICUU, -Ă, ubicui, -e, adjectiv: (livr.) Care se află concomitent peste tot; prezent pretutindeni; omniprezent. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: ubique (DEX ’09).
Cum se pronunță: umerar
UMERAR, umerare, substantiv neutru 1. umeraș; 2. Piesă de îmbrăcăminte de protecţie, fixată pe umeri de cei care duc greutăţi; 3. Împletitură, mai ales de lână, cu care bolnavii de reumatism îşi îmbracă umerii. Sursa: DEX ’09 Sinonime: portmantou, umeraș (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: umăr + suf. -ar (DEX ’09).
Cum se pronunță: umeral
UMERAL, -Ă, umerali, -le, adjectiv: (anat.) Care este caracteristic pentru regiunea umărului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: huméral (DEX ’09).
Cum se pronunță: umed
UMED, -Ă, umezi, -de, adjectiv 1. Care conţine o cantitate abia simţită de apă sau alt lichid; jilav; reavăn; 2. (despre atmosferă) Care este încărcat cu vapori de apă; 3. (despre locuinţe, pereți, ziduri etc.) Care se caracterizează prin igrasie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: humidus (DEX ’09).
Cum se pronunță: umbros
UMBROS, -OASĂ, umbroși, -oase, adjectiv 1. Care face umbră; care ţine umbră; 2. Care are umbră; care este umbrit. Sursa: DEX ’09 Sinonime: umbrit, (rar) umbricios (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: umbră + suf. -os (DEX ’09).
