A GRESA, gresez, verb. Înseamnă: (piese de mașini sau mecanisme) A unge în scop protector. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a lubrifia, a unge (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: graisser (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: a grăbi
A GRĂBI, grăbesc, verb. Înseamnă: 1. (acțiuni, procese etc.) A face să se desfășoare într-un ritm mai rapid; a pripi; a accelera; a zori; 2. A face să se grăbească. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a (se) iuți, a (se) zori, a (se) alerta, a (se) pripi, a (se) sili, a (se) păzi, a spori, a […]
Cum se pronunță: stadial
STADIAL ~ă (~i, ~e) 1) adj., Care se dezvoltă sau se produce în stadii. 2) biol. Care este caracteristic pentru stadiile de dezvoltare a organismelor. [Sil. -di-al]. Din lat. stadialis, germ. Stadial. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină stadialis. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: stacojiu
STACOJIU ~e (~i), adj., Care este de culoare roșie aprinsă; de culoarea homarului sau a racului fiert. Din ngr. stakós + suf. ~iu. Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă stakós. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: stacoj
STACOJ ~i substantiv masculin, înv. 1) Crustaceu asemănător cu racul, dar de talie mai mare; homar. 2) Crustaceu dulcicol cu carapacea neagră-verzuie, având în partea anterioară a corpului o pereche de clești lungi și viguroși; rac. Din ngr. stakós. Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă stakós. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: stacană
STACANĂ ~e substantiv feminin, pop. 1) Cană mare. 2) Conținutul unei asemenea căni. Din rus. stakan. Etimologie: Cuvânt provenit din limba rusă stakan. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: stabulație
STABULAȚIE substantiv feminin, Întreținere și hrănire a vitelor fără ieșire din grajd (în vederea obținerii unor indici sporiți). [G.-D. stabulației; Sil. -ți-e]. Din fr. stabulation. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză stabulation. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: stabilizator III
STABILIZATOR III ~i substantiv masculin, Substanță chimică care poate stabiliza altă substanță. Din fr. stabilisateur. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză stabilisateur. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: stabilizator II
STABILIZATOR II ~oare n. 1) Aparat care menține constantă tensiunea electrică de alimentare, indiferent de variațiile tensiunii din rețea. 2) Parte imobilă la un aparat de zbor menită să-i asigure stabilitatea în atmosferă. 3) Dispozitiv care împiedică oscilațiile prea mari ale unui vehicul de apă. Din fr. stabilisateur. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză stabilisateur. […]
Cum se pronunță: stabilizator I
STABILIZATOR I ~oare (~ori, ~oare) adj., Care stabilizează; care face stabil. /<fr. stabilisateur. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză stabilisateur. (sursa DEX ’09)
