RETRACTILITATE, substantiv feminin: Caracter retractil. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rétractilité (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: retractil
RETRACTIL, -Ă, retractili, -e, adjectiv: (despre organe sau despre părţi ale corpului) Care are proprietatea de a se retrage în interior. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rétractile (DEX ’09).
Cum se pronunță: retracție
RETRACȚIE, retracții, substantiv feminin: (biol.) Capacitate a unui ţesut sau a unui organ de a se contracta. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rétraction (DEX ’09).
Cum se pronunță: retractabil
RETRACTABIL, -Ă, retractabili, -e, adjectiv: Care poate fi retractat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rétractable (DEX ’09).
Cum se pronunță: retortă
RETORTĂ, retorte, substantiv feminin 1. Vas de sticlă în formă de balon, cu gâtul lung şi îndoit, folosit în laboratoare pentru distilare; 2. Vas (de metal sau din materiale refractare) de forme variate, folosit în industrie pentru distilare la temperaturi înalte. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (chim.) (rar) cornută (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din […]
Cum se pronunță: retorsiune
RETORSIUNE, retorsiuni, substantiv feminin: Luare de către un stat a unor măsuri de constrângere, asemănătoare celor pe care cel din urmă le-a luat împotriva celui dintâi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rétorsion (DEX ’09).
Cum se pronunță: retoromană
RETOROMANĂ, substantiv feminin: (art.) Limbă romanică vorbită de retoromani; limba ladină. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rhétoroman (DEX ’09).
Cum se pronunță: respiro
RESPIRO, substantiv neutru: (livr.) Moment de relaxare între două perioade de tensiune. Sursa: DEX ’09 Sinonime: destindere (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: respiro (DEX ’09).
Cum se pronunță: respirator
RESPIRATOR, -OARE, respiratori, -oare, adjectiv: Care ţine de respiraţie; propriu respiraţiei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: respiratoire (DEX ’09).
Cum se pronunță: respirație
RESPIRAȚIE, respirații, substantiv feminin: Proces fiziologic care constă în schimbul de gaze între organism şi mediul înconjurător (constând în absorbirea oxigenului şi eliminarea dioxidului de carbon); răsuflare. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (fiziol.) răsuflare, suflare, (rar) respir, respirare, suflu, (pop.) răsuflet, răsuflu, (înv. și reg.) suflet, (înv.) duh, răsuflătură, spirit (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit […]
