Articles Tagged: cum se pronunta

A RETRAGE, retrag, verb 1. A face să se retragă; 2. A mişca înapoi; 3. A lua înapoi; 4. A renunţa de a mai prezenta; a înceta de a mai înainta; 5. (opinii împărtăşite anterior) A înceta de a susţine ca nefiind drept; a retracta. Sursa: DEX ’09 Etimologie: re- + a trage (DEX ’09).

A RETRACTA, retractez, verb: (opinii împărtaşite anterior) A înceta de a mai susţine, ca nefiind drept; a retrage. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rétracter; limba latină: retractare (DEX ’09).

A RESPIRA, respir, verb 1. A inspira aer în plămâni şi a-l expira în afară; a răsufla; 2. (fig.) A răspândi în jur; a degaja; a emana. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: respirer; limba latină: respirare (DEX ’09).

A RESPINGE, resping, verb 1. (persoane sau lucruri) A îndepărta de la sine; a repudia; 2. (rugăminţi, oferte etc.) A nu consimţi să primească; a nu satisface; a nu admite; a refuza; 3. (duşmani, armate etc.) A sili să se retragă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: respingere (DEX ’09).

A RESPECTA, respect, verb 1. (persoane sau valori umane) A trata cu respect; a stima; 2. (condiţiile unui contract, prevederile legii etc.) A îndeplini întocmai. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: respecter (DEX ’09).

A RESIMȚI, resimt, verb: A simţi din nou. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ressentir (DEX ’09).

A REPURTA, repurtez, verb: A obţine o victorie, un succes. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a câștiga, a cuceri, a dobândi, a obține, a realiza, (Transilv.) a mirui, (înv.) a purta, a înregistra (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: reportare; limba italiană: riportare (DEX ’09).

A REPURTA, report, verb: (rar) A face să se repoarte. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: reporter (DEX ’09).

A REPUNE, repun, verb: A pune din nou. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a reașeza (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: re- + a pune (DEX ’09).

A REPUGNA, repugnă, verb: (livr.) A inspira repugnanţă; a produce repulsie; a displăcea totalmente. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a displăcea (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: répugner; limba latină: repugnare (DEX ’09).