Cum se pronunță: repugnant

REPUGNANT, -Ă, repugnanți, -te, adjectiv: (livr.) Care ţine de repugnanţă; propriu repugnanţei; respingător; dezgustător; scârbos; repulsiv. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: répugnant (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: a se retrage

A SE RETRAGE, mă retrag, verb 1. A se întoarce, mergând spre locul de pornire; 2. A se da deoparte; a se duce într-o parte; 3. A pleca, părăsind un loc; 4. (despre armate) A da înapoi în faţa inamicului; 5. A părăsi un domeniu de activitate sau o funcţie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: re- […]

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: a se retracta

A SE RETRACTA, se retractează, verb: (despre ţesuturi şi organe) A se mişca înapoi, micşorându-şi mărimea; a se retrage în interior; a se contracta. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rétracter; limba latină: retractare (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: a se resimți

A SE RESIMȚI, mă resimt, verb 1. A fi urmărit în continuare suportând efectele; 2. A simţi urmările; a-şi manifesta efectele; a avea urmări; a se răsfrânge. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ressentir (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: a se resemna

A SE RESEMNA, mă resemnez, verb: A se împăca (în cele din urmă) cu o situaţie defavorabilă; a accepta un rău sub presiunea împrejurărilor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: résigner (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță