ABUR, aburi, substantiv masculin 1. Vapori de apă. 2. Ceaţă rară. 3. (Rar) Adiere. 4. Fig. Suflare uşoară (a vântului), boare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba albaneză: avull (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: abundență
ABUNDENȚĂ substantiv feminin Cantitate mare, belşug, bogăție, prisos. Loc. adv. Din abundenţă = mult, în cantitate mare. – Din fr. abondance, lat. abundantia. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: abondance și abundantia (DEX ’09).
Cum se pronunță: abundent
ABUNDENT, -Ă, abundenți, -te, adjectiv Care este în cantitate mare, care abundă; bogat, îmbelşugat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: abondant și abundans, -ntis. (DEX ’09).
Cum se pronunță: abulie
ABULIE, abulii, substantiv feminin Boală psihică caracterizată prin lipsa mai mult sau mai puţin pronunțată a voinţei; nehotărâre, inerţie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: aboulie (DEX ’09).
Cum se pronunță: abulic
ABULIC, -Ă, abulici, -ce, adjectiv, substantiv masculin şi feminin (Persoană) care suferă de abulie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: aboulique (DEX ’09).
Cum se pronunță: abținere
ABȚINERE, abțineri, substantiv feminin Acţiunea de a se abţine şi rezultatul ei. – V. abține. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: abțiguit
ABȚIGUIT, -Ă, abţiguiți, -te, adj. (Fam.) 1. Beat. 2. Modificat; p. ext. falsificat. – V. abtigui. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: abțiguire
ABȚIGUIRE, abțiguiri, s.f. (Fam.) Acţiunea de a (se) abţigui. -V. abțigui. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: abțibild
ABȚIBILD, abțibilduri, substantiv neutru 1. Imagine în culori imprimată pe un strat subțire de colodiu, care se aplică pe o suprafață netedă, umezindu-se şi dezlipindu-se de pe hârtia pe care a fost lipit. 2. Fig. (La pl.) Nimicuri, fapte mărunte; mici şmecherii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: abziehbild (DEX ’09).
Cum se pronunță: absurditate
ABSURDITATE, absurdități, substantiv feminin Caracterul a ceea ce este absurd (1); lucru, idee, conceptie absurdă; prostie, ineptie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: absurdité și absurditas, -atis (DEX ’09).

