Cum se pronunță: scordolea

SCORDOLEA, substantiv feminin, Sos pregătit din nuci presate, cartofi fierți și zdrobiți (sau miez de pâine), la care se adaugă usturoi, zeamă de lămâie (sau oțet) și untdelemn. Din ngr. skordalía. Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă skordalía. (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: scorbutic

SCORBUTIC, scorbutică (~ci, ~ce) 1) Care ține de scorbut; propriu scorbutului. 2) și substantival Care suferă de scorbut. Din lat. scorbuticus, germ. Skorbutisch, fr. scorbutique Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină scorbuticus. (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: scorbut

SCORBUT, scorbuturi, sustantiv neutru, Boală cauzată de lipsa vitaminei C, care se manifestă prin anemie, sângerarea gingiilor și căderea dinților. Din lat. scorbutus, germ. Scorbut, fr. scorbut Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină scorbutus. (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: scorburos

SCORBUROS, scorburoasă, (~oși, ~oase) (despre arbori)adj., Care are (multe) scorburi; boșturos; găunos. Din scorbură (orig. necun) + suf. ~os Etimologie: Cuvânt provenit din cuvântul scorbură, cuvânt de origine necunoscută. (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: scop

SCOP, scopuri, substantiv neutru, Anticipare mintală a rezultatului spre care este orientată o activitate; țel. A urmări un ~. A-și atinge ~ul. Din ngr. skópos, lat. scopus. Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă skópos. (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a se scoroji

A SE SCOROJI, pers. 3 se ~ește intranz. 1) (despre obiecte din lemn, carton, piele etc.) A-și pierde forma inițială (din cauza căldurii sau/și a vechimii); a se deforma prin încovoiere; a se scofâlci. 2) (despre vopsea, var, tencuială) A se desprinde de pe o suprafață prin umflare; a se coșcovi; a se coji; a […]

Vezi cum se pronunță →