Cum se pronunță: sociolingvistică

SOCIOLINGVISTICĂ substantiv feminin, Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul relațiilor dintre limbă, cultură și societate. Din fr. sociolinguistique, engl. Sociolinguistics. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sociolinguistique.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: societate

SOCIETATE ~ăți substantiv feminin, 1) Totalitate a oamenilor care trăiesc împreună și între care există anumite relații bazate pe legi comune; colectivitate. 2) Organizație (cu caracter național sau internațional) având drept scop acțiuni de interes comun. ~ științifică. ~ sportivă. 3) Întreprindere întemeiată pe investirea de capital de către două sau mai multe persoane, care […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: societar

SOCIETAR ~ă (~i, ~e) substantiv masculin și feminin, 1) Persoană care deține acțiuni ale unei societăți; acționar. 2) înv. Membru al unei societăți (literare, teatrale, muzicale etc.). Din fr. sociétaire. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sociétaire.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sociativ

SOCIATIV ~ă (~i, ~e) adj., (despre complemente circumstanțiale) Care arată ființa sau lucrul ce însoțește subiectul sau complementul direct în săvârșirea unei acțiuni. Din fr. sociatif. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sociatif.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a socoti

A SOCOTI~esc, vb. tranz. 1) A supune unui calcul; a determina printr-un calcul; a calcula. 2) A fi de părere; a găsi de cuviință; a gândi; a crede; a considera. 3) A prețui printr-o judecată favorabilă; a aprecia; a crede; a considera. 4) A interpreta în același mod; a trata întocmai. ~ ca pe un […]

Vezi cum se pronunță →