Cum se pronunță: sofa

SOFA~le substantiv feminin, Canapea îngustă având, de obicei, un capăt mai ridicat. [Art. sofaua; G.-D. sofalei]. Din turc., fr. sofa. Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă sofa.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sodom

SODOM substantiv neutru, pop. 1) Mulțime mare de ființe vii aflate în necontenită mișcare. 2) Întâmplare nefastă care aduce dureri și suferință; nenorocire. Din Sodom n. pr. Etimologie: Cuvânt provenit din Sodom n. pr.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sodă

SODĂ substantiv feminin, Substanță albă cristalizată întrebuințată în industrie și în gospodărie (pentru spălatul rufelor, vaselor etc.). ~ calcinată. ◊ ~ caustică hidroxid de sodiu. [G.-D. sodei]. Din germ. Soda, lat. soda. Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană Soda.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: socru

SOCRU ~i substantiv masculin, Tată al unuia dintre soți în raport cu celălalt soț. * ~-mare tatăl mirelui. ~-mic tatăl miresei. [Sil. so-cru]. Din lat. socrus. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină socrus.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: socotitor

SOCOTITOR ~oare (~ori, ~oare) substantiv masculin și feminin, Lucrător specializat în efectuarea unor socoteli, calcule (mai ales economice sau financiare). Din lat. succutere + suf. ~tor. Din lat. succutere. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină succutere.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: socotință

SOCOTINȚĂ ~e substantiv feminin, înv. pop. 1) Opinie a unei persoane despre cineva sau ceva; judecată; părere. 2) Cumpănire atentă a lucrurilor; judecată dreaptă. 3) Facultate a omului de a gândi și de a înțelege sensul și relațiile dintre fenomene; intelect; rațiune. Din lat. succutere + ~ință. Din lat. succutere. Etimologie: Cuvânt provenit din limba […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: socoteală

SOCOTEALĂ ~eli substantiv feminin, 1) Totalitate a operațiilor aritmetice efectuate în vederea determinării valorii unei mărimi; calcul. * A face ~ a da cuiva suma de bani care i se cuvine. A-și greși ~elile a se înșela în așteptările sale. A ieși la ~ cu ceva (sau cu cineva) a ajunge la un oarecare rezultat; […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: soclu

SOCLU ~ri substantiv neutru, 1) Bază pe care se fixează o statuie sau alt obiect decorativ; piedestal; postament. 2) Bază a unui edificiu. 3) Parte de metal a unui bec electric, care se înșurubează în dulie. [Sil. so-clu]. Din fr. socle. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză socle.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sociologie

SOCIOLOGIE substantiv feminin, Știință care se ocupă cu studiul proceselor sociale, al relațiilor interumane și al instituțiilor din societate. [G.-D. sociologiei; Sil. -ci-o-]. Din fr. sociologie, germ. Soziologie. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sociologie.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →