IMPERIU, imperii, substantiv neutru. Înseamnă: 1. Stat monarhic condus de un împărat; 2. Teritoriu cuprinzând un stat dominant (marea metropolă) și posesiunile lui coloniale; 3. Comandă, conducere. Sursa: DEX ’09 Sinonime: împărăție, crăie, crăime, (fig.) semilună (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: Imperium (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: imperios
IMPERIOS, -OASĂ, imperioși, -oase, adjectiv. Înseamnă: Care este neapărat necesar, care cere o rezolvare imediată. Sursa: DEX ’09 Sinonime: imperativ, presant, stringent, absolut (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: impérieux; limba latină: imperiosus (DEX ’09).
Cum se pronunță: imperialist
IMPERIALIST, -Ă, imperialiști, -ste, substantiv masculin. Înseamnă: Care se referă și aparține imperialismului sau marilor capitaliști. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: impérialiste (DEX ’09).
Cum se pronunță: imperialism
IMPERIALISM, substantiv neutru. Înseamnă: 1. Tendință a unui stat dezvoltat de a-și extinde influența politică, economică și culturală asupra altor state mai puțin dezvoltate, impunându-le propriile legi; 2. (Referitor la vechile imperii) Politică de cotropire a teritoriilor străine cu scopul de a le exploata. Sursa: DEX ’09 Sinonime: capitalism monopolist (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt […]
Cum se pronunță: imperial
IMPERIAL, -Ă, imperiali, -e, adjectiv. Înseamnă: Care aparține împăratului sau imperiului, care se referă la împărat sau la imperiu. Sursa: DEX ’09 Sinonime: împărătesc (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: impérial; limba latină: imperialis (DEX ’09).
Cum se pronunță: imperforație
IMPERFORAȚIE, substantiv feminin. Înseamnă: Lipsă a orificiului natural al unui organ. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: imperforation (DEX ’09).
Cum se pronunță: imperforat
IMPERFORAT, -Ă, imperforați, -te, adjectiv. Înseamnă: (Anatomie, despre unele organe) Care are orificiile închise, obturate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: Imperfore (DEX ’09).
Cum se pronunță: imperfectiv
IMPERFECTIV, -Ă, imperfective, adjectiv. Înseamnă: (Despre aspectul verbelor; și substantivat, neutru) Care arată că acțiunea verbului este în desfășurare sau se repetă, fără să indice termenul sau rezultatul ei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: imperfectif (DEX ’09).
Cum se pronunță: imperfecțiune
IMPERFECȚIUNE, imperfecțiuni, substantiv feminin. Înseamnă: Stare a ceea ce este imperfect. Sursa: DEX ’09 Sinonime: defect, cusur (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba : imperfection; limba latină: imperfectio, -onis (DEX ’09).
Cum se pronunță: imperfectibil
IMPERFECTIBIL, -Ă, imperfectibi, -e, adjectiv. Înseamnă: Care nu este perfectibil. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba : Imperfectible (DEX ’09).
