STOPER ~i substantiv masculine, (în cadrul unei echipe de fotbal) Jucător care îndeplinește funcția de centru al apărării. Din engl. stopper. Etimologie: Cuvânt provenit din limba engleză stopper. (sursa DEX ’09)
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: stop I
STOP I interj. (se folosește ca strigăt pentru a opri pe cineva să facă o acțiune) Stai! Oprește! Din fr., engl. stop. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză stop. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: stop II
STOP II ~uri substantiv neutru, 1) Semafor pentru reglarea circulației la intersecția străzilor. 2) Far mic (de obicei roșu) montat în partea de dinapoi a unui autovehicul pentru a semnaliza frânarea. 3) sport Oprire bruscă a mingii sau a pucului. Din fr., engl. stop. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză stop. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: stomatologie
STOMATOLOGIE ~i substantiv feminin, Ramură a medicinei care se ocupă cu studierea bolilor cavității bucale (mai ales ale dinților), precum și cu metodele de tratare și de profilaxie a acestora; dentistică. [G.-D. stomatologiei]. Din fr. stomatologie. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză stomatologie. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: stomatologic
STOMATOLOGIC ~că (~ci, ~ce) adj., Care ține de stomatologie; propriu stomatologiei. Clinică ~că. Din fr. stomatologique. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză stomatologique. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: stomatolog
STOMATOLOG ~gi substantiv masculine, Specialist în stomatologie; dentist. Din fr. stomatologue. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză stomatologue. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: stomatită
STOMATITĂ ~e substantiv feminin, Stare patologică constând în inflamarea mucoasei cavității bucale. Din fr. stomatite. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză stomatite. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: stomacal
STOMACAL ~ă (~i, ~e) adj., Care ține de stomac; propriu stomacului. Din fr. stomacal. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză stomacal. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: stomac
STOMAC ~uri substantiv neutru, (la om și la animalele superioare) Parte a aparatului digestiv în care se digeră alimentele. Durere de ~. ◊ A nu avea (pe cineva) la ~ a nu suporta (pe cineva). A-și pune ~ul la cale a mânca bine. Din ngr. stómahos, sl. stomahu. Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă stómahos. […]
Cum se pronunță: stolonifer
STOLONIFER ~ă (~i, ~e) (despre plante) adj., Care conține sau produce stoloni. Din fr. stolonifére. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză stolonifére. (sursa DEX ’09)
