Cum se pronunță: sămânțos

SĂMÂNȚOS, sămânțoasă (~oși, ~oase).care înseamnă (despre unele fructe și legume) Care are (multe) semințe. Din lat. sementia + suf. ~os. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sementia. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sămânțoase

SĂMÂNȚOASE, substantiv feminin, pl., care înseamnă Grup de plante pomicole ale căror fructe au mai multe semințe (reprezentanți: mărul, părul etc.). Din lat sementia + suf. ~oasă. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sementia. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sămânță

SĂMÂNȚĂ, semințe, substantiv feminin, care înseamnă 1) Organ al plantelor superioare care conține nucleul germinativ. De sămânță a) ales și păstrat pentru reproducere; b) de prăsilă. 2) la pl. Fructe uscate ale unor plante. Semințe de in. Nici sămânță deloc. Sămânță – de vorbă motiv de discuție sau de ceartă. 3) fam. Ou de insectă. […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: săltăreț

SĂLTĂREȚ, săltăreață, (~eți, ~ețe) adj., care înseamnă 1) Căruia îi place să sară; care sare mereu. 2) Care se mișcă sărind; care se deplasează prin salturi. 3) (despre pași, mers) Care se efectuează ușor, cu vioiciune. 4) (despre muzică, versuri, dansuri etc.) Care are un ritm vioi. Din lat. saltare + suf. ~ăreț. Sursa DEX […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sălcioară

SĂLCIOARĂ, sălcioare, substantiv feminin, care înseamnă (diminutiv de la salcie) Arbore sau arbust spinos cu frunze lanceolate, argintii, și cu flori galbene, parfumate, cultivat în scopuri ornamentale. Din lat salix + suf. ~ioară. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină salix. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sălbăticiune

SĂLBĂTICIUNE, sălbăticiuni, substantiv feminin, care înseamnă 1) Animal sălbatic. 2) Loc sălbatic. 3) fig. Persoană care se izolează, reducând la minimum contactele cu oamenii. Din lat. silvaticus+ suf. ~iune. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină silvaticus. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sălbăticime

SĂLBĂTICIME, sălbăticim, substantiv feminin, care înseamnă 1) Totalitate de animale sălbatice. 2) Loc sălbatic, nelocuit (departe de lumea civilizată). Din lat. silvaticus + suf. ~ime. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină silvaticus. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sălbăticie

SĂLBĂTICIE, sălbăticii, substantiv feminin, care înseamnă 1) și fig. Comportare de om sălbatic; barbarie.  Cu sălbăticie – cu ferocitate. 2) Perioadă a societății primitive. 3) Loc unde încă nu a pătruns civilizația. [G.-D. salbăticiei]. Din lat. silvaticus + suf. ~ie. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină silvaticus. (DEX ’09)  

Vezi cum se pronunță →