BOIA, (1) boiele, s. f. 1. (Reg.) Vopsea. Fard. 2. Condiment de culoare roșie, obținut din pisarea ardeiului iute uscat; paprică. – Din tc. boya.
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: gros III
GROS, substantiv neutru. Înseamnă: Parte mai numeroasă, mai mare din ceva (dintr-un colectiv, dintr-un ansamblu de obiecte, dintr-o lucrare etc.) Sursa: DEX ’09 Sinonime: bădăran, grosolan, ignorant, incult, mitocan, mârlan, mârlănoi, mocofan, mojic, necivilizat, necultivat, neinstruit, neînvățat, nepoliticos, ordinar, prost, simplu, țărănoi, țoapă, țopârlan, vulgar(Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: grossus (DEX […]
Cum se pronunță: gros II
GROS, -OASĂ, groși, -oase, adjectiv. Înseamnă: 1. (despre corpuri cilindrice) Care are circumferință și diametru mare; stâlp; 2. (despre ființe sau despre părțile corpului lor) Care are multă grăsime; gras; 3. Mare, în sens vertical, de la suprafață în adâncime sau de la suprafață până la bază; 4. (despre fluide) Care curge sau se împrăștie […]
Cum se pronunță: gros I
GROS, adverb. Înseamnă: fam. În cantitate mare; mult. Sursa: DEX ’09 Sinonime: gras (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: grossus (DEX ’09).
Cum se pronuță: groscior II
GROSCIOR, substantiv neutru. Înseamnă: Smântână care se adună la suprafaţa laptelui crud de vacă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: gros+ -cior (DEX ’09).
Cum se pronunță: groscior I
GROSCIOR, -OARĂ, grosciori, -oare, adjectiv. Înseamnă: (diminutiv de la gros) Care este cam gros. Sursa: DEX ’09 Sinonime: grosuț (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: gros+ -cior (DEX ’09).
Cum se pronunță: iluzionist II
ILUZIONIST, -STĂ, iluzioniști, -ste, substantiv masculin și feminin. Înseamnă: Actor de circ care face iluzionism. Sursa: DEX ’09 Sinonime: prestidigitator; scamator (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: illusionniste (DEX ’09).
Cum se pronunță: iluzionist I
ILUZIONIST, -STĂ, iluzioniști, -ste, adjectiv. Înseamnă: Care ţine de iluzionism; propriu iluzionismului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: illusionniste (DEX ’09).
Cum se pronunță: roșu
ROȘU, substantiv neutru 1. A şaptea culoare a spectrului solar; 2. Colorant de această culoare; 3. (la jocul de cărţi) Semn distinctiv având forma unei inimi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: roseus (DEX ’09).
Cum se pronunță: roșu II
ROȘU, -IE, roșii, adjectiv 1. Care este de culoarea sângelui; sângeriu; 2. Care are reflexe roşiatice; 3. (despre persoane) Care are faţa rumenă; aprins la faţă; îmbujorat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: roseus (DEX ’09).
