Cum se pronunță: urbe

URBE, urbe, substantiv feminin 1. (fam.) Localitate de proporţii mari, fiind centru administrativ, industrial, comercial, cultural şi politic; 2. Populaţie a unei astfel de localităţi. Sursa: DEX ’09 Sinonime: oraș (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: urbs, -is (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: caiet

CAIET, caiete, substantiv neutru 1. Fascicul de foi de hârtie (albă) legate, folosit, mai ales, pentru scris sau pentru desenat; 2. Publicaţie periodică cuprinzând diverse studii, note sau informaţii dintr-un anumit domeniu de activitate. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (Ban. și sudul Transilv.) propis, (Transilv.) tecă, (înv.) tartaj (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: caier

CAIER, caiere, substantiv neutru: Mănunchi de lână, de in sau de cânepă care se pune în furcă pentru a fi tors. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: caiulus (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: caid II

CAID, caizi, substantiv masculin: (în trecut, în statele musulmane ale Africii de Nord) Guvernator al unei provincii sau al unui oraş care deţinea şi funcţiile de judecător şi de şef al poliţiei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: caïde (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: caic

CAIC, caice, substantiv neutru 1. Ambarcaţie îngustă, cu capetele ascuţite şi cu două catarge; 2. Luntre (pescărească) uşoară, lungă şi îngustă, încovoiată la capete. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: kayik (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: caiac

CAIAC, caiace, substantiv neutru 1. Ambarcaţie pentru o singură persoană, construită din piele şi oase de focă; 2. Luntre sportivă ascuţită la ambele capete, acţionată cu ajutorul pedalelor; 3. Sport nautic practicat cu această ambarcaţie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: kayak (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: caia

CAIA, caiele, substantiv feminin: Cui cu ajutorul căruia se prinde potcoava de copita calului sau a altor animale de tracţiune. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: kayar (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: cahlă

CAHLĂ, cahle, substantiv feminin 1. Placă de metal folosită pentru a opri trecerea căldurii din sobă în hogeag; 2. Placă de ceramică sau de faianţă folosită la făţuirea sobelor sau a şemineelor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba ucraineană: cahlja (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →