Articles Tagged: cum se pronunta

UMBRELĂ, umbrele, substantiv feminin: Obiect portativ care apără de ploaie sau de soare, alcătuit dintr-o pânză întinsă pe spiţe metalice, dispuse în jurul unui ax cu mâner. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (înv. și reg.) parapleu, (Mold.) cortel, (Bucov.) parazol, (Ban. și Transilv.) ploier, (prin Olt.) vetrelă, (înv., în Transilv.) cort (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt […]

UMBRAR, umbrare, substantiv neutru: Adăpost împotriva arşiţei (la umbra unui copac, făcut din pânză, verdeaţă etc.). Sursa: DEX ’09 Sinonime: (Olt.) șop (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: umbră + suf. -ar (DEX ’09).

UMBRĂ, umbre, substantiv feminin 1. Loc sau spaţiu unde nu pătrund razele soarelui; 2. Porţiune întunecată care apare în una din părţile unui obiect, când este luminat din partea opusă (de obicei, de soare). Sursa: DEX ’09 Sinonime: (rar) umbriș, întuneric, fantomă, spectru (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: umbra (DEX ’09).

UMBLET, substantiv neutru: Faptul de a umbla; umblătură. Sursa: DEX ’09, dexonline Sinonime: alergătură, călcătură, mers, mișcare, pas, pășit, (rar) mersătură, (înv. și pop.) mersură (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: a umbla + suf. -et (DEX ’09).

UMBLĂTURĂ, umblături, substantiv feminin 1. Deplasare istovitoare dintr-un loc în altul pentru rezolvarea unor probleme; alergătură; 2. Mod de a umbla. Sursa: DEX ’09 Sinonime: umblare, umblat, umblet, alergătură (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: a umbla + suf. -ătură (DEX ’09).

UMBLAT, -Ă, umblați, -te, adjectiv 1. v. a umbla; 2. (despre drumuri) Pe care se umblă, se circulă mult; 3. fig. (despre persoane) Care a călătorit mult şi a văzut multe. Sursa: DEX ’09 Sinonime: călătorit, voiajat, bătătorit, bătut, circulat, frecventat (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a umbla (DEX ’09).

UMBELIFORM, umbeliformă, adjectiv: Care are forma unei umbele. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ombelliforme (DEX ’09).

UMBELIFERĂ, umbelifere, substantiv feminin 1. (la plural) Familie de plante erbacee cu flori grupate în formă de umbele (reprezentanţi: mărarul, pătrunjelul, morcovul, leuşteanul, cucuta etc.); 2. Plantă din această familie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ombelliferes (DEX ’09).

UMBELĂ, umbele, substantiv feminin: (bot.) Inflorescenţă în care pedunculii fiecărei flori pornesc din acelaşi nod al tulpinii şi se ridică până la acelaşi nivel (ca spiţele unei umbrele). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: umbella; limba franceză: ombelle (DEX ’09).