Cum se pronunță: eseu

ESEU, eseuri, substantiv neutru: Lucrare literară, filozofică sau ştiinţifică în proză, care tratează un subiect fără a-l epuiza. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: essai (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: esențial

ESENȚIAL, -Ă, esențiali, -le, adjectiv 1. Care ţine de esenţă; care constituie esenţa unui fenomen sau a unui lucru; radical; elementar; 2. Care este de primă importanţă; foarte important; principial; substanţial; primordial; cardinal; fundamental. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: essentiel; limba latină: essentialis (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: esență

ESENȚĂ, esențe, substantiv feminin 1. Ansamblu de trăsături fundamentale, necesare, generale şi stabile ale unui lucru sau ale unui proces, care fac ca acesta să se deosebească de altele; natură internă a unui lucru sau a unui proces; 2. Lichid volatil cu miros aromatic puternic, extras din plante sau preparat sintetic și folosit în farmacie, […]

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: escrocherie

ESCROCHERIE, escrocherii, substantiv feminin: Faptă de escroc; şarlatanie; potlogărie; coţcărie; impostură. Sursa: DEX ’09 Sinonime: fraudă, hoție, impostură, înșelăciune, înșelătorie, pungășeală, pungășie, șarlatanie, șmecherie, (livr.) tripotaj, (rar) șarlatanerie, șarlatanism, șmecherlâc, (pop. și fam.) pezevenclâc, potlogărie, (Mold.) șolticărie, (înv.) calpuzanlâc, matrapazlărie, meșteșug, șălvirie, (înv., în Mold.) șulerie, (fam.) coțcărie, matrapazlâc, pehlivănie, pișicherlâc, șmechereală, (înv. fam.) coțcă, […]

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: escroc

ESCROC, escroci, substantiv masculin: Persoană care înşală pe alţii profitând de naivitatea sau încrederea lor. Sursa: DEX ’09 Sinonime: hoț, impostor, înșelător, pungaș, șarlatan, șnapan, (rar) pârlea (art.), (pop. și fam.) pezevenchi, potlogar, (înv. și reg.) mafler, pârlaci, (reg.) pasmarghiol, potcaș, (Mold., Bucov. și Dobr.) șalvir, (înv.) calpuzan, (înv., în Mold.) șuler, (fam.) coțcar, pehlivan, […]

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: a se estompa

A SE ESTOMPA, mă estompez, verb: (despre imagini) A deveni mai puţin intens; a se face vag; a se dilua; a slăbi; a se amortiza; a se atenua. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: estomper (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță